Un tânăr fotograf sighetean, Radu Lazăr, şi-a propus să imortalizeze cu aparatul de fotografiat meşteşugurile tradiţionale din Maramureş. Proiectul tânărului artist a început în 2010. Timp de cinci ani, fotograful a colindat întreg Maramureşul Istoric, în căutarea meşterilor tradiţionali. A vrut să lase măcar o amintire cu aceşti oameni, care sunt tot mai greu de găsit. Aşa a strâns zeci de poze cu meşterii din satele tradiţionale. Ştie că, de la an la an, îi va fi tot mai dificil să găsească astfel de maramureşeni care duc tradiţia mai departe. Vrea ca la finalul proiectului să editeze şi un album împreună cu publicistul Teofil Ivanciuc, în care va include poze, dar şi povestea meşteşugarilor.
Fotografiile cu meşterii populari din Maramureşul Istoric pot fi admirate la Bastionul Măcelarilor, în cadrul expoziţiei „Meşteşuguri tradiţionale din Ţara Maramureşului”. Vernisajul a avut loc marţi, 15 decembrie, acţiunea fiind inclusă în cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureş”. Autorul fotografiilor, Radu Lazăr, se declară îndrăgostit de sat şi crede că „arta practicată vreme de generaţii în cadrul satelor, nu trebuie neglijată, deşi pericolul consumerismului en-gross duce naturalmente la transferul artei populare dinspre viaţa cotidiană către muzee”. Aşa i-a venit ideea să înceapă un proiect în cadrul căruia să-i fotografieze pe meşterii populari din Maramureşul Istoric. Timp de cinci ani a colindat satele tradiţionale. Nu s-a limitat la a face doar poze. În periplul său a ascultat poveştile acestor oameni care impresionează prin experienţa lor şi prin dragostea cu care îşi practică îndeletnicirea lăsată moştenire din moşi-strămoşi. „Ce am vrut să transmit, a fost tradiţia, identitatea şi cultura din Maramureş, ultimele fărâme din aceste lucruri pe care le-am mai găsit aici prin intermediul meşteşugarilor. Am colindat satele, am testat ce aş putea să fotografiez şi ce am văzut eu autentic şi lucrul acesta mi s-a părut interesant. A fost destul de greu să găsesc meşteri, acum e şi mai greu. În 2010 a fost mai uşor, acum e şi mai greu şi probabil că în 2020 va fi şi mai greu. Am beneficiat de ajutorul lui Teofil Ivanciuc care mi-a furnizat la începutul periplului meu o listă cu meşteşugarii tradiţionali. Mi-a furnizat toate informaţiile. Fiecare meşter avea câte o poveste. La niciunul dintre ei nu am făcut doar fotografii. Am făcut cunoştinţe, am povestit puţin, le-am ascultat povestea, viaţa şi abia apoi am realizat fotografiile. A fost o experienţă de viaţă mai amplă, nu doar fotografică. Am aflat şi eu mai multe informaţii despre tradiţii, despre identitatea Maramureşului. Sunt născut în Sighetu Marmaţiei, de aceea mi-a fost mai uşor să mă apropii de ei. Au simţit şi ei că sunt de-al lor”, a declarat fotograful Radu Lazăr. Artistul s-a declarat impresionat în principal de zona Budeşti-Breb-Sârbi. Spune că, pe Valea Cosăului, tradiţia rămâne încă vie şi că mai sunt meşteri care duc arta populară mai departe. Din păcate, unii dintre meşterii suprinşi de aparatul de fotografiat au părăsit această lume şi au dus cu ei şi tainele unor meşteşuguri tradiţionale. Este cazul ultimului ţăran din Maramureş care s-a ocupat cu confecţionatul spetelor pentru războiul de ţesut. Cu toate acestea, publicistul Teofil Ivanciuc, împreună cu care s-a derulat acest proiect, este optimist. El susţine că „Maramureşul e viu, e dinamic” şi chiar dacă noi, maramureşenii „amestecăm meşteşugul ancestral cu lucrurile moderne”, tradiţia nu va dispărea. „Cunosc copii de 12 – 13 ani care învaţă meşteşugurile şi sigur le vor duce mai departe. Considerăm că Ţara Maramureşului e principalul rezervor de meşteşuguri tradiţionale din Uniunea Europeană, unde tradiţiile sunt practicate pentru nevoia personală. Suntem singurii purtători de opinci din Europa. Mergeţi în Strâmtura, Săcel sau Bogdan Vodă şi veţi vedea şi acum oameni ce poartă opinci în timpul săptămânii. Marea majoritate a meşteşugurilor vor merge mai departe”, a concluzionat Teofil Ivanciuc. Spaţiul în care se găseşte expoziţia fotografică se completează de minune cu cele zece ateliere meşteşugăreşti care funcţionează la Bastionul Măcelarilor. „Odată intraţi pentru expoziţie, oaspeţii noştri vor putea să vadă şi atelierele de meşteşuguri tradiţionale, care funcţionează la bastion şi care, în această perioadă, mai mult ca oricând, sunt încărcate cu daruri cu drag meşteşugite de meşterii noştri pentru toată lumea”, a spus muzeograful Oana Leşiu, şeful biroului Bastionul Măcelarilor. Expoziţia rămâne deschisă până în 22 ianuarie 2016. Intrarea este liberă.
