Colindătorii au pornit deja în sat cu colinda. La Muzeul Satului din Baia Mare, uliţele au răsunat de colindele grupurilor venite din diferite zone ale Maramureşului. Forfotă mare a fost însă şi la gospodării, pentru că aici, gazdele desemnate de fiecare din cele şapte primării au pregătit o masă îmbelşugată de Crăciun. Toate activităţile au făcut parte din manifestările incluse în evenimentul „Crăciun în Maramureş”.
Atmosfera sărbătorii de Crăciun a cuprins uliţele Muzeului Satului din Baia Mare. Organizatorii s-au străduit să pună la cale şi în acest an o ediţie reuşită a evenimentului „Crăciun în Maramureş”. Consiliul Judeţean a încercat să aducă mai aproape de oameni tradiţiile străbune. Aşa se face că la Muzeul Satului s-au adunat gazde de la şapte primării. Fiecare s-a străduit să pună în valoare hărnicia, dar şi ospitalitatea maramureşenilor. „Ediţia din acest an se desfăşoară sub semnul cifrei şapte, pentru că avem şapte primarii, care sunt gazde ale acestui eveniment. Sunt primării din Borşa, Botiza, Bicaz, Băiţa de sub Codru, Valea Chioarului, Rona de Sus, Groşii Ţibleşului. Am încercat să acoperim toate zonele etno-folclorice ale judeţului, inclusiv zona de graniţă cu Ucraina. Avem mii de colindători, uliţele satului sunt pline, sunt obiceiuri din fiecare zonă, se prepară produsele tradiţionale ce diferă de la zonă la zonă. Acesta e şi farmecul în diversitate al Maramureşului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Maramureş, Dana Gagniuc.
La gospodăria unde s-au adunat gazdele din Borşa, gospodinele s-au întrecut în măiestria de a prepara bucate tradiţionale. „Am pregătit preparate din sacrificarea porcului, s-au făcut preparatele tradiţionale: jumări, cârnaţi, slănină, nelipsitele sarmale. Pe lângă bucatele de porc am pregătit şi nelipsitul cozonac copt în «cuptior». Tradiţia la Borşa se păstrează cu sfinţenie. În noaptea de Crăciun, lumina nu se stinge şi nu rămâne nicio casă necolindată”, a spus viceprimarul oraşului Borşa, Antonia Tomoioagă. Nici bărbaţii din Borşa nu s-au lăsat mai prejos. Ei au venit în faţa celor prezenţi cu un porc pregătit la proţap. „Am preparat un porc la proţap. Noi ţinem tradiţia înainte. Durează cam 7-8 ore până e gata de mâncat. Sunt oameni gospodari la Borşa şi ştiu să se gospodărească, aşa ca nişte oameni de la munte. Tradiţia se duce înainte, sperăm să nu se piardă, deoarece tineretul din ziua de azi nu prea ţine tradiţiile din bătrâni”, a declarat una dintre gazde, Sorin Mihali. Fiecare gazdă a încercat să vină cu ceva original. N-a putut fi trecută neobservată nici gospodăria din Valea Chioarului, mai ales că şi masa a fost împodobită cu obiecte tradiţionale, vechi de zeci de ani. „Am pregătit toate produsele care se fac de Crăciun în gospodărie. Pe urmă am făcut prăjituri cu miere de albine, cu măr. Am făcut ciurigăi, cozonaci cu nucă, mac, coşuleţe. Avem colaci pentru colindători. Pe mese sunt feţe de masă cu cipcă, cusute cu fitău, cu ciur, care au o vechime de aproape 60 de ani. În momentul de faţă se fac mai rar. Şi am adus şterguri cusute cu fitău, asta înseamnă bumbac colorat şi cu cipcă sau ciucălăi, acum li se spune franjuri. Mai am aici un păhărel de ţuică, rămas de la bunicii şi străbunicii mei, are o vechime de 100 de ani”, a punctat contabila Primăriei din Valea Chioarului, Iuliana Lupşe. Maramureşeanca a mai declarat cu mândrie că la Valea Chioarului încă se păstrează tradiţia. „În seara de Crăciun, copiii umblă cu ciocanul şi primesc colacii pe care îi pun pe ciocan. Sau sunt sate unde se da pupăză, aşa se spune, şi alea se pun în straiţă”, a adăugat Iuliana Lupşe.
În timp ce gospodării preparau bucatele pentru masa tradiţională de sărbători, pe uliţele satului s-au auzit colindătorii. Aceştia au prezentat colinde specifice din zonă, dar şi obiceiuri populare. „Suntem de la Budeşti. Am pregătit un program de colinde şi un obicei de iarnă. Suntem un grup de colindători. Ducem mai departe obiceiurile şi tradiţiile populare de pe meleagurile budeştene. La noi se mai păstrează tradiţiile, portul popular, horile, jocurile. Avem şi festivaluri, „Nu vă uitaţi că-s micuţ”, de Rusalii, Jocul Satului în Sârbi”, a explicat Iosif Gheorghe, directorul Căminului Cultural din Budeşti. De altfel, colindătorii sunt convinşi că indiferent de zonă, la ei în localitate e cel mai frumos. „Eu sunt din Budeşti. E frumos la noi de Crăciun, se colindă pe la toate casele. Şi eu merg la colindat”, a spus un colindător, Cătălin Muntean. O altă colindătoare, Diana Timiş, a declarat că „noi suntem din Rozavlea. Am venit să vă colindăm. Noi suntem din ansamblul Roza Rozalina. La noi, de Crăciun, fiecare copil merge şi colindă în sat. Ne adunăm mai mulţi copii şi mergem cu colinda”. În acelaşi timp, Beatrice din Lăpuşul Românesc a mărturisit că „e frumos aici. Şi la noi, de Crăciun, toată lumea merge la colindat, ne simţim bine”. De la eveniment nu au lipsit nici meşterii populari. Numărul acestora a fost unul restrâns, dar cei care au venit au încercat să-i convingă pe cei prezenţi să revină la tradiţii. „Eu prezint nişte obiecte tradiţionale care se pot purta ca îmbrăcăminte, dar şi ca podoabe. Am aici zgărdane, am şi nişte mărgele lucrate cu acul de dantelă, eu le spun mărgele lucrate. Tot cu acul de dantelă lucrez şi frumoasele zgărdiţe pentru ii pe care fetele le pot purta la gât când îmbracă iile, vara, guleraşe pentru rochiţe, dar mai lucrez şi perdele. Le spun tinerelor că e frumos să-şi împodobească măcar o cameră în stilul nostru popular şi să-şi pună o perdea din acestea lucrate manual, deoarece aceste perdele dau o căldură şi o intimitate camerei şi o stare de bine, îţi amintesc de copilărie, pentru că mamele noastre puneau perdele lucrate de mâna lor sau ţesute la război. Încerc să spun fetelor şi de multe ori le-am spus, haideţi cu ac şi aţă la mine, la Bastionul Măcelarilor şi vă învăţ să lucraţi dantelă”, a declarat unul dintre meşterii expozanţi, Ana Meţenti. Un alt meşter venit din oraşul Cavnic şi-a exprimat regretul că românii nu-şi prea permit să cumpere obiecte tradiţionale. În schimb, produsele sale ajung, de cele mai multe ori, în străinătate. „Sunt produse artizanale, făcute manual: sticle cu ornament exterior, bisericuţe în miniatură, căsuţe tradiţionale, porţi maramureşene în miniatură, oameni de zăpadă, fântâni, săniuţe. Din păcate, puterea financiară a românului e foarte slabă şi produsele noastre merg în afară, se bucură străinii mai mult de ele”, a precizat meşterul popular Gheorghe Breha. Cei care au călcat pragul Muzeului Satului s-au declarat încântaţi că se organizează şi astfel de evenimente. Unii dintre ei s-au aflat pentru prima dată la „Crăciun în Maramureş”. „E foarte frumos. Vin pentru prima dată. Mi-a plăcut atmosfera tradiţională, am mâncat vărzar. Sunt născută şi eu la ţară, dar ne-am mutat în Baia Mare”, a spus una dintre vizitatoare, Rodica. O altă vizitatoare, Crina, a declarat că „e foarte frumos. E primul an în care vin. Am înţeles că s-a organizat şi în alţi ani şi mă bucur că am venit să văd cum este. Îmi place mult atmosfera, parcă suntem mai buni, acum, în prag de sărbători”.
