Bisericile de lemn din Maramureş pot fi considerate cartea de vizită a judeţului. Sunt numeroşi turişti care vin să vadă aceste monumente reprezentative pentru judeţ. În acest moment, pe lista Monumentelor Istorice din Maramureş sunt înscrise 93 de biserici de lemn, opt dintre biserici figurând pe lista Monumentelor UNESCO. Numai că, având în vedere “materialul de construcţie al acestor monumente (lemn, inclusiv învelitorile), folosinţa acestora, faptul că sunt relativ izolate în cadrul localităţilor şi în amplasamente mai greu accesibile”, acestea sunt expuse pericolului de incendiu. Altele prezintă probleme de conservare, după cum au atras atenţia reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Maramureş.
Risc de incendiu în Bisericile Monument UNESCO
În ultima şedinţa a Colegiului Prefectural, conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Maramureş a tras un semnal de alarmă cu privire la problemele care pot apărea în cazul monumentelor istorice din judeţ. Un prim aspect negativ semnalat se referă la riscul incendiilor care se pot ivi în orice moment din cauza mai multor factori. “Bisericile nu sunt prevăzute cu instalaţii de încălzire şi în cazul folosirii unor radiatoare, de orice tip, există pericolul ca instalaţiile electrice să se supraîncălzească. De asemenea, pentru a preveni incendiile, în unele biserici, lumânările din policandre şi de la icoane au fost înlocuite cu becuri; în majoritatea cazurilor, aceste becuri sunt aşezate prea aproape de icoane (care sunt din lemn şi înconjurate de draperii şi ştergare), iar numărul becurilor poate provoca supraîncărcarea reţelei. Tablourile electrice sunt vechi şi amplasamentul lor nu a fost verificat”, se precizează în raportul făcut public de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Maramureş, Ioan Marchiş. Conducerea instituţiei de cultură a mai atras atenţia că e nevoie ca instalaţiile electrice să fie verificate şi chiar înlocuite, acolo unde este cazul. La fel, necesită reparaţii şi paratrăsnetele. “Bisericile sunt prevăzute cu paratrăsnete, dar, în şapte din cele opt cazuri (excepţie biserica din Rogoz), instalaţia acestora este veche şi deteriorată. De asemenea, şapte din cele opt biserici (excepţie biserica din Rogoz) nu au sisteme de semnalizare a incendiilor, căile de acces sunt dificile şi, chiar acolo unde localităţile au sisteme de alimentare cu apă, bisericile nu sunt prevăzute cu hidranţi”, se arată în acelaşi document. În acest context, s-a solicitat introducerea bisericilor din lista Monumentelor UNESCO, în Planul Naţional de Restaurare pe anul 2016, pentru a fi remediate aspectele negative semnalate.
Probleme de conservare
Oficialii Direcţiei pentru Cultură au mai punctat faptul că la Bisericile considerate Monumente UNESCO persistă problemele de conservare semnalate în urmă cu ani de zile. Printre exemplele date figurează biserica din Bârsana, unde încă din 2006 s-a precizat că sunt nereguli. “Pietrele de pe latura nord-estică a soclului absidei altarului sunt dislocate, acest lucru putând fi observat atât din exteriorul bisericii, cât şi din interiorul bisericii”. Acelaşi raport indică faptul că la Deseşti, lăcaşul de cult este “în stare bună de conservare, cu excepţia pantei sudice şi de nord a învelitorii”, în timp ce la Plopiş, “este necesară demararea unor lucrări de restaurare a picturii afectată de infiltrarea apelor pluviale înaintea lucrărilor de restaurare de arhitectură. Aici se constată degradări la învelitoare pe partea de nord, dar şi degradări la împrejmuirea din lemn”. Degradări la învelitoare au fost constatate şi la bisericile din Ieud-Deal şi Poienile Izei, în timp ce la Şurdeşti s-a accentuat că “ar fi strict necesară o expertiză biologică, deoarece datorită umidităţii semnalate ar putea exista şi un atac de fungi. Umiditatea permanentă din interior contribuie şi la accentuarea degradării picturii. Se impune demararea unui proiect de sistematizare a terenului din jurul bisericii, mai ales amenajarea unui sistem de colectare a apelor pluviale, infiltrarea acestora pe sub soclul scund al bisericii putând fi cauza umidităţii”, a adăugat Ioan Marchiş.
Avertismente date în 2015
În acest an au fost emise 56 de avize pentru intervenţii la monumente istorice şi pentru clădiri în zona de protecţie a acestora. Totodată, au fost efectuate 200 de controale şi inspecţii de monitorizare a monumentelor istorice şi s-au aplicat avertismente şi sancţiuni unde a fost nevoie. În urma unor sesizări, pe parcursul anului 2015, Direcţia pentru Cultură a emis avertismente pentru câteva abateri identificate în cazul monumentelor istorice. Astfel, au fost emise avertismente pentru ridicarea unei troiţe şi a unui pod fără avizul de specialitate al instituţiei de cultură în zona de protecţie a Bisericii de lemn “Sfânta Paraschiva”, monument UNESCO din localitatea Deseşti. Avertismente s-au dat pentru lucrări neautorizate la Biserica monument “Sfinţii Apostoli” din oraşul Şomcuta Mare şi la Biserica monument “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din comuna Copalnic Mănăştur. De asemenea, s-a solicitat punerea în siguranţă a Bisericii de lemn, “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din localitatea Buteasa.
Punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional
Potrivit conducerii Direcţiei pentru Cultură, patrimoniul cultural conferă Maramureşului o identitate inconfundabilă. De aceea, trebuie să constituie o prioritate a Strategiei Culturale a judeţului Maramureş. “E de remarcat valoarea arhitecturală, artistică, istorică a patrimoniului cultural material imobil construit, în acesta reliefându-se pregnant cele opt Biserici de lemn din Maramureş, incluse în Lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO). Totodată, judeţul Maramureş are incluse în Lista Monumentelor Istorice 2004, un număr de 582 de obiective, dintre care 176 în grupa valorică A. Trebuie avută în vedere şi valoarea patrimoniului cultural mobil, cu precădere cărţi vechi şi icoane clasate sau susceptibile a fi clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional. De asemenea, un aspect important îl reprezintă creaţiile artiştilor plastici reuniţi în mişcarea Şcoala băimăreană de pictură sau Centrul Artistic Baia Mare şi UAP, filiala Baia Mare. Nu trebuie omisă valoarea patrimoniului imaterial, cu o mare bogăţie de tradiţii şi obiceiuri din zone etnofolclorice consacrate”, a menţionat directorul Direcţiei pentru Cultură, Ioan Marchiş. În vederea punerii în valoare a patrimoniului cultural, au fost fixate patru direcţii prioritare: colaborarea cu structurile administraţiei publice locale şi judeţene, ONG-uri şi reprezentanţii sectorului privat, desfăşurarea de activităţi de prezentare şi conservare, educaţie şi cercetare, dar şi acţiuni menite să promoveze turismul cultural.
