Mii de ucraineni maramureşeni sărbătoresc Crăciunul abia în 7 ianuarie. Pentru aceştia, astăzi, 6 ianuarie, este Ajunul Crăciunului. Ucrainenii mărturisesc că ţin cu sfinţenie la tradiţiile lor, astfel încât nici nu concep ca în ziua de Ajun să mănânce „de dulce”. Abia după ce se vor întoarce de la Biserică, vor mânca din alimentele pregătite pentru masa de Crăciun.
Ucrainenii din Maramureş fac ultimele pregătiri pentru sărbătoarea Naşterii Domnului. Astăzi, 6 ianuarie, în Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare de post. Fiecare aliment are o anumită semnificaţie, iar ucrainenii nici nu vor să se gândească la ce ar însemna să petreacă într-un alt mod decât au învăţat din moşi-strămoşi. „În Ajun de Crăciun, la noi se pregătesc 12 feluri de mâncare de post. Întreaga mea familie posteşte. Eu i-am zis şi soţiei, până vom fi sănătoşi, trebuie să păstrăm tradiţiile. Dacă urmaşii noştri nu le vor mai păstra, să le fie de ruşine. În Ajun, se prepară diferite mâncăruri din grâu, să fie pâine în casă, din nuci, să fii tare că miezul de nucă, din fasole verde, să evoluezi în viaţă, aşa cum urcă fasolea. Apoi fierbem prune uscate ca să înflorească aşa ca prunii, pentru că prunii înfloresc cel mai repede. 
Apoi facem mâncare din ciuperci, pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze familia şi să se înmulţească aşa ca ciupercile după ploaie”, a declarat primarul comunei Rona de Sus, Ioan Romaniuc. Tot în Ajunul Crăciunului, ucrainenii obişnuiesc să pună, sub faţa de masă, puţin fân, bani şi să lege picioarele mesei cu lanţuri. „În Ajun de Crăciun punem sub faţa de masă fân, bani şi legăm cu lanţuri picioarele mesei. Fânul îl punem pentru că Mântuitorul s-a născut în iesle pe fân. Banii îi punem pentru că îi legăm de bogăţie, e important să ai şi sănătate, şi bani. Se leagă picioarele la masă pentru a se lega gurile fiarelor sălbatice, să nu atace animalele din gospodărie”, a mai explicat Ioan Romaniuc. Tot în Ajunul sărbătorii Naşterii Domnului, copiii din familiile ucrainenilor merg la colindat. Ei vor colinda până seara, iar la întoarcerea de la biserică vor merge la colindat şi feciorii, şi adulţii. „În Ajunul Crăciunului, copiii merg la colindat, apoi vin feciorii cu vioara, zongora, cu trompetă”, a spus primarul comunei Repedea, Pavel Ţiudic. La rândul său, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Maramureş, Miroslav Petreţchi a arătat că în Maramureş, în ajunul sărbătorii, „până la 12 noaptea nu colindă decât copilaşii. După ora 12, când se iese de la Sfânta Liturghie de la Biserică, încep să colinde şi oamenii”. Bucatele cu care au fost serviţi musafirii în ajun nu sunt strânse de pe masă decât în prima zi de Crăciun. După ce familia se trezeşte, se spală şi se roagă la Dumnezeu, strânge ce a mai rămas pe masă, apoi cei ai casei merg obligatoriu la biserică. În Maramureş mai sunt 32.000 de persoane de etnie ucraineană. Cea mai mare concentraţie de ucraineni se înregistrează în Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Crasna Vişeului, Bistra, Lunca la Tisa, Bocicoiu Mare, Remeţi, Sighetu Marmaţiei. Persoane de etnie ucraineană se regăsesc şi în Baia Mare, Vişeu de Sus, dar şi în alte localităţi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, conform calendarului iulian, care este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.
