De la primarul care pune suflet la omul care a pus Baia Mare pe harta oraşelor importante din România
Cultura a devenit principalul subiect despre care se discută în această perioadă în Baia Mare, iar despre oraşul nostru se vorbeşte foarte mult pe plan naţional şi chiar internaţional prin prisma celui mai curajos proiect pe care l-a propus până acum primarul Cătălin Cherecheş. Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii în 2021 este un vis care unora le părea imposibil, dar care a devenit cât se poate de realizabil după momentul în care oraşul nostru a ajuns în această competiţie pe lista scurtă alături de Bucureşti, Timişoara şi Cluj.
Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii în 2021 este dorinţa lui Cătălin Cherecheş pe care a îmbrăţişat-o imediat întreaga comunitate, un pas major care poate deschide oportunităţi impresionante comunităţii băimărene. Acest proiect este şansa oraşului nostru de a se dezvolta turistic şi economic în câţiva ani cât într-un secol. O oportunitate de a fi restaurate şi reabilitate o serie de obiective culturale şi istorice, din fonduri europene, dar şi investiţii care vor genera noi locuri de muncă, creştere economică şi o dezvoltare care ne va asigura un loc pe harta oraşelor importante din Europa. Despre ce s-a realizat în ultimii patru ani la capitolul cultură în Baia Mare, investiţii şi evenimente cultural – artistice menite să genereze plus valoare, dar şi despre ce urmează, vă propunem să aflaţi din cel de al treilea interviu din seria de zece realizate cu primarul Cătălin Cherecheş. Aceste interviuri publicate în paginile Graiului Maramureşului le găsiţi şi pe site-ul www.actualmm.ro.
Piaţa Cetăţii poate concura cu orice piaţetă din marile oraşe europene
Una dintre investiţiile cele mai importante realizate din fonduri europene în ultimii ani, prin care se pune în valoare o parte din istoria oraşului nostru, care conferă un aer european zonei istorice, dar care atrage şi turişti a fost inaugurată în 2015. Ce s-a realizat aici şi ce rol joacă această investiţie în viaţa oraşului?
Printre proiectele culturale majore pe care le-am realizat în ultimii patru ani din fonduri europene se numără Piaţa Cetăţii, care a devenit încă de la inaugurare principalul punct de atracţie din zona istorică pentru băimăreni şi pentru turişti. Este un proiect prin care am recuperat istoria oraşului nostru. Lucrările au durat aproape trei ani, din care doi au însemnat doar săpăturile arheologice. Este un proiect unde ne-am ambiţionat să găsim fiecare vestigiu relevant pentru istoria oraşului nostru. Este o piaţetă care validează oraşul nostru ca un oraş european, multicultural, multietnic, un oraş divers pentru că diversitatea este una dintre valorile oraşului nostru. Baia Mare este oraşul care prin acest spaţiu poate face un pas important spre dezideratul nostru de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi prin modul în care am arătat şi scos la iveală şi în lumină vestigiile celor trei biserici care au fost aici, dar şi cum am pus în evidenţă bisericiile care astăzi sunt pentru sufletul nostru în această piaţetă. Turnul Ştefan se poate vizita după ani de zile în care a fost închis. Superb restaurat, băimărenii şi turiştii pot să vadă un ceas din care se mai găsesc doar cinci în Europa, din care doar trei funcţionale. Cele trei funcţionale sunt unul în Baia Mare, unul în Praga şi unul în Budapesta. Este pentru mine o mare bucurie să văd acest turn emblematic, istoric pentru oraşul nostru, redat comunităţii. Avem la baza turnului o capelă pe care o vor putea folosi cetăţenii pentru servicii religioase, atât ortodocşii, cât şi catolicii.
Am reabilitat un important spaţiu public, care nu era deloc scos în evidenţă şi se afla într-o stare de degradare, dar am reuşit să punem în valoare, să expunem publicului larg şi să promovăm identitatea culturală şi istorică a oraşului nostru prin vestigiile găsite aici de către arheologi. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 13.000.000 de lei, prin care am reuşit să realizăm aici un spaţiu public urban cu destinaţie istorică, culturală, religioasă, am reabilitat edificiile istorice şi publice ale pieţei şi am modernizat întreaga zonă păstrându-i identitatea. Ne-am dorit să asigurăm şi circulaţia facilă şi confortabilă a pietonilor, a persoanelor cu dizabilităţi, a bicicletelor şi cărucioarelor. Am ţinut foarte mult să păstrăm şi arborii protejaţi, plantaţi în 1857. Putem spune acum că Piaţa Cetăţii a redevenit centrul spiritual al Băii Mari, locul de unde pulsează inima oraşului nostru şi de care putem fi şi suntem mândri.
Pentru candidatura la competiţia europeană care ne poate aduce titlul de capitală culturală contează mult şi proiectele care promovează tradiţiile locale. Ce s-a făcut în domeniul promovării şi păstrării culturii şi tradiţiilor locale?
Am avut şi pe acest segment proiecte, cel mai important fiind Ceramica, finanţat din fonduri europene într-un parteneriat cu Ungaria, Franţa, Grecia, România, Portugalia, Slovenia, Spania şi Italia. Este vorba de un demers de creştere a cooperării în industriile ceramicii şi a meşteşugurilor, un proiect în valoare de peste două milioane de euro. Scopul proiectului a fost revitalizarea cultural – tradiţională a meşteşugurilor din zona Baia Mare, în sectorul ceramic, prin susţinerea şi promovarea acesteia la nivel european. Principalele activităţi desfăşurate în cadrul proiectului au fost dezvoltarea unui Catalog de bune practici ale sectorului ceramic local, schimburi de experienţă între parteneri, expoziţii ale produselor ceramice tradiţionale, elaborarea de recomandări de politici şi a Planului de Acţiune. Proiectul a fost finalizat prin înfiinţarea Asociaţiei PROCERAMICA, asociaţie care îşi propune dezvoltarea clusterului în domeniul ceramic pentru zona Baia Mare, ca factor şi element de promovare a culturii şi tradiţiilor locale în acest sector. Alte proiecte susţinute la nivelul administraţiei publice locale au legătură cu muzica şi tradiţiile maramureşene, periodic avem evenimente care pun în valoare aceste valori cu care ne mândrim pe plan naţional şi internaţional.
Salvarea unui simbol. Moştenirea lui Hollosy & Co., menţinută vie în Baia Mare. Colonia Pictorilor se află în plin proces de restaurare
Colonia Pictorilor, probabil cel mai important proiect de reabilitare demarat la iniţiativa dumneavoastră din dorinţa de a salva de la pieire unul dintre simbolurile care reprezintă identitatea municipiului Baia Mare. Demersul, pe lângă costuri, a însemnat şi opoziţie din partea unor artişti, dezinteres din partea instituţiilor statului care poate ar fi putut contribui cu finanţări, dar în final aţi reuşit din nou ceea ce v-aţi propus. Astăzi, acest sit simbol pentru comunitatea noastră se află în plin şantier.
Mari artişti şi-au găsit muza în urmă cu mai bine de un secol în Baia Mare, mulţumită sprijinului primit atunci din partea autorităţii locale, a primarului Oliver Thurman. Şcoala de pictură din Baia Mare este celebră pentru numărul de artişti care au venit aici să creeze. A fost fondată de artiştii Hollosy Simon, Ferenczy Karoly, Reti Istvan şi Thorma Janos şi a trecut de graniţele ţării şi continuă să atragă şi astăzi ca un magnet artişti, dar şi turişti. Nucleul Şcolii Băimărene se află la Colonia Pictorilor, un spaţiu de o relevanţă deosebită pentru oraşul nostru, dar şi pentru România, unde dezinteresul administraţiei locale în ultimele decenii şi-a lăsat amprenta. Clădirile aflate la un pas de paragină, lipsa unor condiţii decente pentru realizarea actului artistic, respectiv pentru expoziţii, au făcut să vin în 2011 cu un proiect îndrăzneţ, de reabilitare a acestui spaţiu sacru. Astăzi, Colonia Pictorilor capătă din nou răsunet prin prisma lucrărilor de reabilitare pe care le-am început, după ani în care am căutat soluţii de finanţare, am făcut proiecte şi am încercat să venim cu cea mai bună soluţie. Colonia Pictorilor va redeveni la finalul lucrărilor nu doar un centru artistic, o emblemă a culturii băimărene, ci şi o punte de legătură între arhitectură şi artă, între spirit şi material. Proiectul de reabilitare şi restaurare a Coloniei Pictorilor a început în anul 2013 şi este finanţat de Municipiul Baia Mare. Execuţia proiectului a început în anul 2015. Proiectul pune accent asupra fenomenului artistic în evoluţie continuă, aspectul de raritate şi unicitate alături de cel memorialistic-simbolic depăşind în importanţă valenţele arhitecturale sau istorice (în sensul de vechime) ale monumentului istoric, criterii care au concurat primordial la calificarea acestui obiectiv la categoria A de importanţă. Ca relevanţă culturală, ansamblul Colonia Pictorilor este şi monument istoric, pe care aveam obligaţia să îl reabilităm şi să ne asigurăm că nu va dispărea în următorii ani, starea clădirilor de aici fiind şubredă.
Ştiu că la acest capitol, al artei, legate şi de Şcoala Băimăreană de Pictură, aveţi şi alte proiecte curajoase.
Aşa este. Cele două direcţii mari de dezvoltare culturală pe care mi le doresc pentru municipiul Baia Mare sunt Academia de Arte şi Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, care va găzdui donaţii ale artiştilor din breasla băimăreană şi lucrări ale artiştilor prezenţi la simpozioanele organizate la Baia Mare cu acelaşi scop
Ce alte investiţii în infrastructură s-au realizat la nivelul administraţiei publice locale în perioada 2011-2015 la capitolul cultură?
Ne-am dorit să rezolvăm o parte dintre problemele existente la Teatrul Municipal Baia Mare, o instituţie care beneficiază de interes din partea comunităţii, dar unde nu existau condiţiile cele mai decente. În 2011 şi 2012 am făcut o serie de reparaţii capitale, am reabilitat şi modernizat sala de spectacole, unde au fost schimbate şi scaunele vechi de zeci de ani. Am reabilitat foaierul, grupurile sanitare, sala studio. La fel, am intervenit şi la Teatrul de Păpuşi, unde erau necesare dotări în sala de spectacole. Am reînfiinţat secţia de revistă, care a lipsit o perioadă îndelungată, s-a creat o orchestră, am reuşit să venim cu o serie de noutăţi şi la acest capitol şi am convingerea că pe viitor vom fi din ce în ce mai cunoscuţi şi prin prisma spectacolelor propuse cetăţenilor şi turiştilor care vin în oraşul nostru. Am amenajat şi Galeria de Artă a Uniunii Artiştilor Plastici din Baia Mare, de pe bulevardul Bucureşti, unde condiţiile erau deja depăşite. Am reabilitat galeria interior şi exterior, a fost amenajat un sistem de panotaj modern şi un iluminat potrivit pentru evenimentele găzduite de acest spaţiu. Am creat ateliere de creaţie pentru artişti la baza Stadionului Municipal Viorel Mateianu, 11 studiouri unde am oferit şansa şi celor mai tineri să îşi desfăşoare actul artistic în zona câmpului unde acum 100 de ani se organizau Plein Air-uri.
Finanţări de aproape 18.000.000 de lei pentru cultură în perioada 2011-2015
Pentru evenimentele culturale care au atras atenţia băimărenilor amatori de cultură şi artă au fost alocate în ultimii patru ani sume mai consistente decât în alţi ani. Acest fapt a dus şi la o mai bună reprezentare a oraşului pe plan naţional, dar susţine Baia Mare şi în demersul de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. Comunitatea băimăreană are un apetit considerabil pentru evenimente culturale, cu atât mai mult cu cât de câţiva ani se întâmplă şi altceva decât concerte pentru tineret şi muzică populară.
Din momentul în care am fost ales primar, am vrut să le ofer băimărenilor şansa de a se bucura de evenimente cultural – artistice de mare anvergură, să aducem în oraşul nostru artişti de calibru, renumiţi şi apreciaţi, să ne aliniem oraşelor unde cultura şi arta se află pe lista de priorităţi. Să nu mai vedem doar muzică uşoară şi populară, să oferim şi iubitorilor de muzică cultă şansa să se bucure în oraşul nostru de concerte de excepţie. Există public pentru evenimente culturale cum ar fi concertele de muzică clasică, operă, teatru şi oarecum am fost văduviţi ani de zile de astfel de evenimente. Finanţăm la nivelul administraţiei publice locale organizaţiile neguvernamentale care vin cu proiecte culturale pentru tineret, dar am organizat şi evenimente de excepţie care au atras un număr mare de băimăreni, dar şi turişti. Ne-am dorit să ridicăm ştacheta şi în ceea ce priveşte Sărbătoarea Castanelor, să cizelăm ceea ce era un bâlci, un eveniment care acum înseamnă foarte multe evenimente de calitate, de la concerte de jazz, operă şi până la teatru, expoziţii şi manifestări care ne onorează ca şi comunitate. Avem periodic şi Fanfara Municipală care ne încântă cu concerte de promenadă pe care le organizăm în diverse cartiere ale oraşului, în zona centrului istoric, în Parcul Municipal Regina Maria şi au venit în Baia Mare o serie de orchestre şi solişti importanţi din sfera asta şi au revenit de fiecare dată cu drag pentru că aici este un public avid de astfel de evenimente. Am avut în ultimii patru ani la diverse evenimente: Orchestra Teatrului Naţional de Operetă din Bucureşti, Opera Group Project din Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, Orchestra de cameră „Collegium Musicum Kronstadt” din Braşov, Opera Naţională din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian” din Bucureşti, Opera Română din Craiova, Corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, pe Dan Puric, dar şi artişti de talie internaţională. Violonistul Eugen Sârbu, Carmina Sârbu, vilonistul Alexandru Tomescu, soprana Nelly Miricioiu Kirk. Mai mult, în 2015, la Toamna Băimăreană au urcat pe scenă artişti internaţionali. Dr. Alban, C.C. Catch, Culture Beat, Sabrina, Tinie Tempah, Chicane şi Faydee. Şi cu certitudine ne dorim şi mai mult, nu doar pentru comunitatea băimăreană, dar vrem să atragem cetăţeni din alte oraşe şi chiar din străinătate în oraşul nostru.
Un document revoluţionar: Strategia de Dezvoltare Culturală a Municipiului Baia Mare
Aţi propus pentru Baia Mare o Strategie de Dezvoltare Culturală pentru perioada 2015-2030, un instrument de planificare strategică care proiectează viziunea asupra oraşului în următorii ani. De ce este important un astfel de document şi cu ce ne ajută efectiv?
În urma unei analize aprofundate a sectorului cultural, Strategia de Dezvoltare Culturală propune o nouă viziune asupra oraşului pentru orizontul de timp 2015-2030 şi o serie de obiective care urmăresc asigurarea dezvoltării culturale şi sprijinirea progresului social şi economic. Practic, vom utiliza cultura ca mijloc de incluziune socială, respectiv industriile creative ca bază de prosperitate economică. Strategia s-a materializat într-un portofoliu de proiecte care vizează atât dezvoltarea de programe culturale şi centre culturale, cât şi proiecte de reabilitare şi restaurare a infrastructurii culturale de patrimoniu. În contextul candidaturii municipiului Baia Mare la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, acest document strategic este cu atât mai necesar. Strategia de Dezvoltare Culturală planifică direcţiile de evoluţie ale sectorului cultural din Municipiul Baia Mare pentru următorii 15 ani, propunând o serie de programe şi proiecte care vor pune în operă transformarea oraşului într-un pol cultural. Parte din proiectele care fac referire la dezvoltarea infrastructurii vor putea fi finanţate utilizând fonduri structurale, începând din acest an. Nu poţi să ai dezvoltare economică fără dezvoltare la nivel cultural, respectiv la nivel educaţional. Cred că lucrul acesta trebuie să îl conştientizeze fiecare băimărean, trebuie să îl înţeleagă.
Care sunt efectiv proiectele majore, din cadrul acestei strategii, pe care vă doriţi să le implementaţi în Baia Mare?
Îmi doresc ca municipiul Baia Mare, în câţiva ani, să devină cel mai dinamic centru al industriilor creative din România, dar şi cel mai relevant pol cultural al Nord-Vestului, cu o ofertă culturală inovativă şi diversă. De ce nu, inclusiv o destinaţie preferată de city-break. Cu ajutorul dezvoltării culturale şi a industriilor creative, Baia Mare poate deveni o poveste de succes de regenerare urbană a unui oraş post-industrial. Strategia de Dezvoltare Culturală îşi propune să utilizează educaţia, sustenabilitatea, integrarea socială, respectul faţă de mediu, tehnologia şi inovaţia, ca instrumente pentru a facilita sau completa acţiunile strategice. Propune dezvoltarea tuturor tipurilor de capital de care dispune oraşul: comunitatea, infrastructura, cultura, economia, valorile simbolice şi administraţia, folosind programe şi proiecte culturale. În acest sens, dezvoltarea consumului cultural este o prioritate pentru municipiul Baia Mare. Strategia de dezvoltare culturală presupune investiţii şi în infrastructura existentă deja. Fosta platformă industrială Cuprom ne dorim să o transformăm într-un Centru European de Industrii Creative. Vrem să restaurăm Casa Pocol şi Casa Iancu de Hunedoara şi să le transformăm în muzee până în 2021, când Baia Mare îşi propune să fie Capitală Europeană a Culturii. Avem Cinematograful Minerul, care va fi supus unui proces de restaurare şi dotare, pentru a se transforma într-o sală multifuncţională de spectacole, capabilă să găzduiască între 200 şi 500 de spectatori. Vrem să amenajăm centre culturale comunitare în fiecare cartier al municipiului, dar şi să reabilităm infrastructura culturală utilizată marginal. Exemple în acest sens sunt cinematograful Dacia şi Casa de Cultură. Mai avem încă o chestiune importantă noi ca şi comunitate, ca şi oraş: poziţionarea pe care o avem. O poziţionare absolut strategică şi trebuie să ne jucăm rolul şi din perspectivă culturală de punct de intersecţie într-o zonă transfrontalieră şi trebuie să fim o punte de legătură între Ungaria, Ucraina şi România, mai ales într-o perioadă în care inclusiv dintr-o perspectivă geostrategică şi politică, lucrurile sunt destul de efervescente. Consider că Baia Mare, inclusiv prin această poziţionare pe care o are din perspectivă geografică, poate juca un rol emblematic de Capitală Europeană a Culturii.
Ce alte proiecte veţi realiza prin intermediul Strategiei de Dezvoltare Culturală?
Prioritar în acest an este să ne pregătim pentru candidatura oraşului Baia Mare la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Strategia recomandă implementarea proiectelor pilon la o primă scară, urmând ca amplitudinea acestor iniţiative să crească până în 2021. Una dintre cele mai importante iniţative este organizarea unei competiţii anuale de proiecte pentru constituirea Agendei Culturale a Municipiului, deschisă atât operatorilor naţionali, cât şi internaţionali, cu un buget semnificativ. Vom organiza Centrul de Excelenţă în Management Cultural, Centrul pentru Microfinanţare şi Asistenţă în Turism Cultural, dar şi un spaţiu multimedia de creaţie pe care îl vom pune la dispoziţie gratuit elevilor creativi. Strategia propune realizarea unei reţele integrate de display-uri destinate marketingului cultural, amplasate în puncte cheie ale oraşului şi utilizate gratuit. O altă iniţiativă priveşte realizarea unui sistem informatic de facilităţi prin emiterea unui „Card pentru Cultură” pentru toţi cetăţenii care vor opta pentru acest serviciu gratuit. În baza acestui card, accesul la diverse evenimente va fi bonificat prin diverse facilităţi, iniţiativa având drept obiectiv creşterea consumului cultural. Strategia este una foarte amplă şi poate fi consultată de cetăţeni pe site-ul municipiului Baia Mare, la adresa web www.baiamare.ro.
Annamaria Somay
