Deschid acest text cu un eveniment care s-a întâmplat în luna octombrie la Baia Mare și a săpat cu litere mari durata lui în memoria celor care i-au împărtășit farmecul și semnificația. Este vorba de Salonul de carte, organizat de revista de cultură Nord Literar, Editura Eikon, Facultatea de Litere și alte instituții de cultură din Baia Mare. A nu se uita! Am amintit asta ca o prefață la apariția numărului de pe luna octombrie al revistei, deoarece paginile ei sunt ornate cu asemenea momente de referință din cultura Maramureșului, a țării și a altor depărtări. Ochiul deschis al acestui număr este aniversarea poetului Echim Vancea, la împlinirea vârstei de 75 de ani. Poetul a dăruit revistei un grupaj de poeme la rubrica Orfeu, iar confrații Gheorghe Mihai Bârlea și Gheorghe Pârja au scris comentarii despre om și operă. Îți scriu castelane despre vânătoarea de vulpi de pe Iza, unde viclean dragonul râului, mai lovea cu un hohot de viață în noi.
Poemul lunii este semnat de Vasile Trif. Gheorghe Pârja evocă toamna poeziei la Desești, acolo unde se acordă premii pe covorul de iarbă. Criticul literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, statornica noastră colaboratoare, semnează eseul „Corectitudine și discriminări”, o pledoarie argumentată pentru drepturile omului. Despre revista „Contemporanul”, la împlinirea a 145 de ani de existență și despre directorul ei, prozatorul Nicolae Breban, băimărean prin naștere, scrie Gheorghe Pârja. Universitarul Gheorghe Glodeanu prezintă cartea „Les maîtres du fantastique en litterature”, a doi autori francezi, Francois Raymond și Daniel Compere, despre ideea de fantastic în operele literare. Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al revistei, face o radiografie în opera lirică a poetului Vasile Muste. Profesoara Daniela Sitar-Tăut comentează volumul „Aducerea acasă a lui Brâncuși” – care nu vizează repatrierea fizică a sculptorului, ci presupune recuperarea sa simbolică, adică semnificația operei sale unice.
Rubrica Orfeu – cu poemele lui Echim Vancea și parodia neasemuită a lui Lucian Perța. Clujeanca Laura Poantă pune în discuție Inteligența Artificială și teama de ea. Autoarea ne prezintă avantajele acestui nou, sau vechi, venit printre noi, dar și efectele imprevizibile ale AI. Concluzia Laurei este că nu putem ignora beneficiile AI doar pentru că poate fi folosită și abuziv. Trage un semnal de alarmă al efectelor ei asupra mediului. Actualitatea culturală din ultima lună este comentată de scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Evenimentele au gravitat în jurul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației și Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești. Au fost premiați poeți din țară și din Serbia. Au fost prezenți și scriitori din Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia și România. La manifestări au fost mulți tineri, din Bistrița, Chișinău și Maramureș. Autoarea aplică fiecărei secțiuni cuvinte de reală apreciere. Nu lipsește nici episodul cu pisoiul rătăcit la poarta cimitirului din Desești și salvat de la singurătate de poetul Flaviu Mihali. Suflet liric, ocrotitor!
Scriitoarea Mihaela Albu ne propune câteva recuperări necesare. Scrie despre dezbinarea exilului românesc. Ne amintește că un liant al intelectualilor din exil a fost Mircea Eliade. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre cariera de romancier a lui Nicolae Breban, care e pe cât de prodigioasă, pe atât de incitantă. În plină epocă de literatură dirijată, a știut să ocolească tezele și poncifele unei literaturi aservite. Istoricul literar Săluc Horvat ne descifrează sensurile realismului rebrenian. Florian Copcea prezintă cartea „Cuvinte locuite”, de Carmen Firan. Antoaneta Turda ne prezintă recentul volum al lui Ioan Avram Mureșan – „Prima aventură europeană a românilor 1918-1940”. Proza este asigurată de Ana Ludușan.
În pagina de poezie sunt semnăturile poeților: Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și Otilia Vanda Ciuban. Poeții Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu scriu despre ultima carte a regretatului prieten Vasile Muste. Dan Anghelescu dedică poetului și teologului Theodor Damian din New York un text în care muzica este un spațiu al ecleziei. Aforismele aparțin poetului George Vigdor. Maria și Valeriu Stancu traduc din poemele scriitoarei italiene Antonella Rizzo. Acest număr este ilustrat cu fotografii realizate de Linzenbold Szabolcs, care cuprind imagini de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației. Ana Blandiana salută acest gest colegial într-un text emoționant.
Revista poate fi procurată de la chioșcul de ziare din fața Magazinului „Maramureș” și Librăria Cărturești din Baia Mare și mai nou la librăriile editurii Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla. Lectură plăcută!
