Nu suntem ironici. Ne-a lovit brusc un val de optimism, ca o ultimă șansă dată Normalității. A plecat Vucic? A plecat. Orban? Pa. Trump se încălzește, deocamdată zice că va colabora. Nici nu știm dacă ar trebui suspendat, să avem în schimb pe Vance care e un fel de șarpe, fals până-n prăsele sau să păstrăm măscăriciul, „să ne mai râdem”. Dar haideți să visăm, împreună.
Se făcea că, pe final de an, se limpezesc apele. Noii parlamentari americani forțează mâna președintelui să încheie războiul din Iran. Pe loc, scad prețurile la combustibil și economiile Lumii trag o gură de aer proaspăt. Apoi, Putin simte că nu mai are aliat. Nu, nici China nici India nu sunt aliați, ei doar profită, vezi contraoferta de petrol cu 56% discount cerută de China ca să…mai ia de la ei. Războiul se oprește pe liniile actuale, spre dezamăgirea Ucrainei. În schimbul retragerii totale, Rusia redevine furnizor de gaze și petrol ieftine, pentru Europa, ca să nu clacheze economic și să devină instabilă. Se redeschid rutele navale, se oprește explozia prețurilor la grâu și porumb care ne convenea și nu prea. În lipsa sprijinului american (Trump a încercat să dea o ultimă țeapă de imagine în ziua alegerilor și a anunțat că oprește sprijinul spre Israel, iar Melania că a mediat ea pacea în Ucraina…), sus amintiții Israel opresc mașina de război, mai ales în urma alegerilor pierdute de Bibi. De fapt, și în lipsa oricărui aliat.
Generalii americani ies de sub blestemul unor conducători gen Hegseth, ce va fi suspendat, la fel ca Robert Kennedy Jr ce a adus din incompetență în SUA boli ce păreau dispărute. Se reia firescul NATO, Europa răsuflă ușurată dar da, cumpără iar armament american, ăsta e prețul. Dincolo, la Sănătate, se resuscitează instituțiile blocate, inclusiv CDC-ul, mai ales că Ebola congoleză a trecut granițele în trei țări vecine. Cu un drum, parlamentarii americani readuc SUA în toate organismele internaționale din care i-a scos Trump, peste 50. Și da, ONU redevine ce n-a fost încă și-și ia rolul în serios, trimite în Africa căști albastre, nu doar prezervative. Și Biblii. ICE dispare, cu procesele de rigoare, cu arestări și judecăți, pentru abuzurile grosolane la care a supus populația. Cu un drum, pe fondul prăbușirii ideilor MAGA, extremismul din Europa își pierde suflul. A fost, este și va fi naționalism și-n Europa, nu negăm, vezi românul care a urât și urăște țiganul, ungurul, bulgarul etc. Dar nu cu sprijin tacit american sau rusesc. Apropo, mult așteptata organizare împotriva TikTok și a mașinii ruse de manipulare online intră în vigoare și se taie rădăcinile răului. La fel împotriva hackerilor nord coreeni. Terorismul de stat ascuns sub preș devine monedă de negociere pentru viitoare relații economice. Ai făcut, ai dispărut din comerțul internațional. Simplu. Iranul se reconstruiește încet dar nu mai e un pol de influență în peninsulă, mai ales după alianța majoră dintre Emirate, saudiți, Egipt, Turcia, Pakistan.
Europa rămâne unită și construiește, alături de cei ce i-au stat aproape în vremuri tulburi- Canada, Marea Britanie, Australia, Japonia, o nouă forță economică. Chiar și militară, dar defensivă. România? România trebuie doar să-și învețe lecțiile, să-și recitească istoria. Nu Ucraina (decât o dată, aici, la Sighet) ne-a invadat de peste zece ori, ci Rusia. Nu Ucraina a cărat resursele țării pe zeci de ani, cu Sovromurile. Nu Ucraina nu ne mai dă tezaurul. România are de învățat din propriile greșeli. România își va face, de nevoie și cu ochii la banii europeni, reformele. MAGAioții de România își cer scuze public, se fac mici, poate chiar dispar. La fel rusofilii. E treaba lor ce cred, ce afinități au, la fel ca orice român, Constituția le garantează dreptul la opinie. Câtă vreme nu fac jocuri de putere. Facem reforme, inclusiv administrative, facem comune mari, puternice, orașe reale. Terminăm autostrăzi, nu ne mai țepuim poporul cu intermediari în Energie, care devine domeniu strategic, de neatins pentru șmecheri, fie ei fiii cui or fi. România își reclădește viitorul, începe să investească REAL în Sănătate și-n Învățământ, nu în salarii și-n pensii speciale.
Și-apoi ne-am trezit. Cu evidenta grijă: da’ io, io unde fac Revelionul?
