• De 50-60 de ani au plătit impozitele în Vadu Izei • Sighetul a luat din terenul comunei şi obligă oamenii să plătească impozitele la oraş • Acestea sunt mult mai mari aici • Localnicii protestează • „Impozitele, încasate necuvenit de primărie”
Cetăţenii din comuna maramureşeană Vadu Izei cer organizarea unui referendum pentru a-şi stabili limita administrativ-teritorială. Totul din cauza divergenţelor pe care le au cu Sighetu Marmaţiei, oraş cu care se învecinează şi care, în trecut, le-a luat peste 1.000 de hectare de teren din teritoriu. Oamenii sunt nemulţumiţi abia acum, deoarece primăria Sighetu Marmaţiei le-a trimis, anul trecut, solicitări să-şi reglementeze situaţia şi să-şi plătească taxele şi impozitele locale la oraş şi nu la primăria din Vadu Izei. Cetăţenii în schimb, plătindu-şi în ultimii zeci de ani dările către stat în comună, refuză să meargă acum la Sighet, pentru că aici trebuie să achite obligaţii la nivel de oraş, care sunt mult mai mari: „Eu îmi plătesc de când mă ştiu impozitele aici la primărie în Vadu. Cum să merg eu acum la Sighet şi să şi plătesc mai mult!”, ne-a declarat un cetăţean aflat în această situaţie. „Dacă îmi plătesc taxele la oraş mă costă de trei ori mai scump! Eu nu fac asta după ce de o viaţă am terenul aici în comună şi am venit tot la primărie în Vadu. Să nu-mi zică mie cei din Sighet că sunt pe teritoriul lor, când eu ştiu că sunt aici în comună!”, a spus un alt localnic supărat.
Astfel, primăria a hotărât consultarea cetăţenilor comunei prin organizarea unui referendum. „Una dintre problemele stringente ale comunei noastre este că mulţi cetăţeni din Vad au terenul în limita administrativă a Sighetului. Dar de 50 sau 60 de ani oamenii au plătit impozitele în Vadu Izei. Situaţia asta ciudată a apărut din cauză că la momentul în care s-a făcut împărţirea teritoriului, ca să fie municipiu de rangul nu mai ştiu care, Sighetu a luat o bucată din terenul comunei noastre. Acum forţează oamenii să treacă terenul la Sighet şi să meargă să plătească impozitele acolo. Localnicii nu vor. Exista şi un protocol de pe vremuri că oamenii pot să plătească impozitele aici. Noi am pregătit nişte demersuri şi documente cu care vom merge la Prefectură şi pe baza cărora sper că se va face un referendum pentru a reveni terenurile la Vadu Izei. Vorbim aici despre 1.200 de hectare. Cetăţenii în schimb nu vor cu niciun preţ acest lucru. Ei doresc să vină aici şi să plătească impozitul în continuare, iar eu nu pot să-i refuz, dacă de 50 de ani sau mai mult fac la fel. Este perfect legal să plătească aici, că aşa s-a plătit şi până acum! Omul zice: nu mă duc, că dacă o fac acolo trebuie să plătesc de trei ori mai mult. Iar dacă vor să ia bani de la fondurile europene să-şi facă o investiţie, o cabană spre exemplu, nu pot, pentru că terenul aparţine oraşului şi la oraşe nu se dau, numai la comune, în mediul rural. Eu, în schimb, nu pot să-i spun plătitorului de impozit că refuz să-i încasez banii după ce am făcut-o în ultimii zeci de ani, dar omul zice că el oricum nu merge la Sighet, însă îmi cere în scris să-i dau că refuz să-i încasez impozitul. Eu aşa ceva nu pot să fac, că nu văd să fie legal! Vom avea o adunare populară de duminică (n.r. 10 februarie) într-o săptămână, unde o să vină prefectul cu ceva jurişti de acolo, să vedem ce putem face”, a declarat Petru Vlaşin, primar al comunei Vadu Izei.
Problema este complicată
Prefectul judeţului Maramureş cunoaşte problema, însă nu vede o rezolvare uşoară, din cauză că nu este simplu să schimbi limitele teritoriale ale unei comune. Mai mult, momentan Guvernul României are alte priorităţi în acest an electoral: „Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Ei trebuie să vină să vedem câţi sunt acolo în această situaţie, să vadă exact cum se procedează pe Legea referendumului. Dar referendumul este o problemă democratică de a întreba oamenii şi de adjudecare a unor probleme pe care oamenii le susţin ca şi comunitate în societatea democratică în care trăim. Dacă va fi un referendum şi ar ieşi rezultatul că oamenii vor trecerea la Vadu Izei, atunci se stă la masa discuţiilor, concret, pe lege. Dar a schimba astăzi graniţele unei localităţi nu e atât de simplu. Le recomand însă cetăţenilor nemulţumiţi să-şi urmeze cursul dorit, însă spun că 2016 este un an destul de plin, din punct de vedere al alegerilor, şi nu cred că pe agenda Parlamentului vor figura probleme legate de desfiinţare de comune sau de oraşe, ori mutarea limitei teritoriale. Deci, nu cred că se poate ajunge la faza asta, îmi pare rău. Oamenii sunt nemulţumiţi, că au o problemă, şi îi înţeleg. Noi vom discuta la nivel de Consiliu Judeţean şi la nivel de informare către Guvern, dar astea nu se pot face aşa, peste picior”, ne-a explicat Anton Rohian, prefectul judeţului Maramureş.
Totul s-ar putea rezolva dacă Vadu Izei ar trece în administrarea municipiului
Primarul din Sighetu Marmaţiei nu cunoaşte dacă cetăţenii care locuiesc în raza administrativă a oraşului îşi plătesc impozitele şi taxele locale în altă parte, lucru interzis de lege, însă crede că rezolvarea problemei cu graniţa administrativă are o rezolvare simplă: reforma administraţiei locale şi trecerea comunei în „ograda” administrativă a municipiului Sighet.
„Nu ştiu să vă spun anul, dar cu mult timp în urmă s-a făcut o împărţire între Vadu Izei şi Sighet. Practic, comuna ţine până la o anumită distanţă pe strada Şugău, iar de acolo în amonte, e Sighetu Marmaţiei şi sunt case şi terenuri şi ale celor din Vad care sunt pe teritoriul oraşului nostru, dar şi invers, ale celor din Sighet pe teritoriul Vadului. Eu zic însă că sunt chestiuni care cu o reformă în administraţie, o reaşezare a graniţelor teritoriale, o să le lămurească. Vadu Izei nu poate să rămână comună la nesfârşit că Sighet este atât de aproape şi probabil că va intra în planurile oraşului ca şi dezvoltare, cum de altfel este gândită o regionalizare şi în alte părţi. Nu cunosc cetăţeni care să aparţină de Sighet şi să-şi plătească impozitele în Vadu Izei, pentru că nu au temei legal. Nu am cunoştinţă de aşa ceva, pentru că plata acestor dări către stat nu se face în mod aleatoriu, nu lasă cetăţeanului puterea de a alege la care administraţie poate să şi le plătească, pentru că există instrucţiuni foarte clare în lege”, a precizat primarul oraşului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş.
Cetăţenii trebuie să plătească impozite la administraţia din Sighet
Directorul Direcţiei Venituri din Primăria Sighetu Marmaţiei spune că toţi contribuabilii care au terenuri şi imobile pe raza administrativă a oraşului sunt obligaţi prin lege să-şi achite aici contribuţiile la bugetul local: „Conform Codului Fiscal plăteşti impozit pe imobilul deţinut acolo unde este acel imobil. Datorită procesului unui protocol încheiat, hotarul Sighetului s-a modificat la un moment dat, iar terenurile şi clădirile care erau atunci pe Vadu Izei au trecut pe Sighet. În consecinţă, persoanele care locuiesc pe acest teritoriu trebuie să-şi achite impozitele şi taxele locale la Sighetu Marmaţiei pentru că terenul este în raza administrativ-teritorială a oraşului. Noi am făcut adrese către persoanele respective pentru a veni să-şi plătească impozitele la Sighet. Sigur că există o diferenţă între impozitele de la oraş şi cele de la comună, pentru că Sighetu este municipiu, are alt rang, deci omul are de plătit mai mult. Toţi cei aflaţi în această situaţie trebuie să vină să se declare la Registrul Agricol, la impozit şi apoi plăteşte acolo unde îi este imobilul. Este o chestie obligatorie prin lege”, ne-a declarat Tamara Vasiliu-Calogherato, director Direcţia Venituri din Primăria Sighetu Marmaţiei.
„Impozitele, încasate necuvenit de primărie”
Primăria din Vadu Izei nu ar fi trebuit să încaseze taxele şi impozitele de la aceşti contribuabili care se află în limita administrativ-teritorială a municipiului Sighet, mai spune directorul Direcţiei Venituri: „Noi am făcut adrese către dânşii anul trecut, prin care i-am rugat să vină şi să-şi clarifice situaţiile pentru că au probleme la APIA şi nu şi-au putut ridica subvenţiile de aici din cauză că aici s-a constatat că terenul este pe raza administrativă a Sighetului. De asemenea, au fost nişte titluri de proprietate eliberate de către Vadu Izei, pentru că oamenii respectivi s-au înregistrat la Registrul agricol acolo, dar noi le-am trimis hârtii să intre în legalitate. Acele titluri de proprietate nu ar mai fi valabile, sau ei ar trebui în mod normal să-şi facă un plan de amplasament, cu un topograf autorizat, ori chiar dacă există titlul respectiv, având în vedere modificările, cu planul de amplasament ei pot să-şi facă intabularea pe Sighetu Marmaţiei. Au nevoie ca aceste acte să fie puse la punct. Până anul trecut însă, oamenii în cauză au plătit impozitele şi taxele locale la Vadu Izei, deşi nu aveau de ce să o facă acolo, că nu aparţin de acea administraţie. În mod normal omul trebuie să vină la primărie şi să se declare în 30 de zile, conform legii, cu orice modificare”, a mai spus Tamara Vasiliu-Calogherato. Inventarierea contribuabililor a început anul trecut, când au apărut problemele cu APIA, pentru că s-au făcut modificări privind adeverinţele şi plăţile subvenţiilor pe terenuri. Când omul s-a prezentat la Agenţia de Plăţi nu a mai putut să-şi ridice acea subvenţie pentru că blocul fizic în care era terenul său figura pe unitatea administrativ-teritorială Sighet.
Aceleaşi probleme, existente şi în alte localităţi învecinate
Cazul comunei Vadu Izei nu este singular, din păcate. Astfel, în aceeaşi situaţie se găsesc şi alte localităţi care se învecinează cu municipiul Sighetu Marmaţiei: „Problema asta o avem cu toate localităţile învecinate cu Sighetu Marmaţiei, nu numai cu Vadu Izei. Astfel, în aceeaşi situaţie se găseşte Sarasău, Rona şi cu alţii. Tuturor le-am trimis adrese să vină să-şi clarifice situaţia. Primăria din Vadu Izei nu trebuia să le încaseze impozitele şi taxele locale, ci trebuia să îi îndrume pe oameni. Dar aici intervine şi declaraţia pe propria răspundere a omului care a spus că el este acolo la ei. Dar în mod normal, fără un plan de situaţie, pe suport topografic, de unde să rezulte exact unde este amplasat terenul nu se putea face. Mai mult, poate suprafaţa respectivă este, spre exemplu, trei sferturi pe Vad şi doar un sfert pe Sighet şi atunci ce faci?! Trebuie automat un plan de amplasament, o ieşire din indiviziune. În concluzie, toţi cei care sunt la limita de proprietate a UAT-ului Sighet, respectiv a Vadului, ar trebui să-şi facă această lucrare topografică, ca să ştie exact unde se află, dar asta presupune costuri din partea cetăţeanului şi atunci ei preferă să meargă pe acea declaraţie simplă, pe propria răspundere”, a conchis Tamara Vasiliu-Calogherato.
Cert este că, deşi oamenii şi-au plătit timp de ani buni impozitele şi taxele locale în altă parte decât trebuia, este necesar ca ei să intre acum în legalitate. Doar aşa vor putea beneficia şi de subvenţii pe acele terenuri.
