Printre moştenirile de incontestabilă valoare ale fostului regim comunist se remarcă, fără îndoială, instituţii publice care împânzesc întreaga ţară, cunoscute îndeobşte sub denumirea de cămine culturale. Dar câte oare dintre ele, prin gama de activităţi pe care le iniţiază, le susţin sau le găzduiesc, îşi onorează statutul în sânul comunităţii? Multe dintre ele, condamnabil de multe, se mărginesc la găzduirea unor evenimente de viaţă socială precum ospăţul de nuntă, pomeni, mese festive, ori în cel mai fericit caz serbări şcolare. Tocmai de aceea am găsit de cuviinţă să semnalăm şi să încurajăm momente de „dezgheţ cultural” acolo unde se mai întâmplă, ştiind bine prin câte obstacole are de trecut orice iniţiator al unui asemenea demers.
Stăm de vorbă aici, la Asuaju de Sus, cu autoarea unei asemenea „adevărate isprăvi”, d-na profesor Monica Dulf, director al Şcolii Gimnaziale Asuaju de Sus.
R.: – Distinsă doamna profesor, care au fost mobilurile care v-au motivat acţiunea?
M.D.: -Totul se datorează repetatelor imbolduri venite din partea localnicilor şi mai cu seamă ale părinţilor elevilor şcolii noastre. Se ştie prea bine că Asuajul găzduieşte în fiecare toamnă cel mai amplu, cel mai vechi şi mai apreciat festival de folclor din zona Codrului, prilejuit de tradiţionalul ”Târg al fetelor şi al cepelor”, despre care, chiar d-voastră aţi elaborat şi editat de curând un preţios material etno-folcloric. De fiecare dată, scena acestui festival interjudeţean adună o mulţime de formaţii şi grupuri folclorice din întregul Maramureş şi din judeţele vecine Satu Mare şi Sălaj. Şi de fiecare dată asuăjenii, gazde ale manifestării, trăiau un sentiment de tristă frustrare, ba chiar de ruşine în faţa oaspeţilor.
R.: – Când şi cum aţi pornit pe acest drum?
M.D.: -Totul s-a petrecut instantaneu prin octombrie 2013, când, printr-o fericită coincidenţă, l-am cunoscut pe domnul Ionică Lar, talentat dansator şi instructor coregraf care ne-a sprijinit în selectarea dansatorilor dintre elevii şcolii pe care o coordonez, elevi începând cu clasa pregătitoare, până la clasa a VIII-a. Greul i-a revenit dumnealui în iniţierea acestor vlăstare în tainele maiestuosului şi aprigului dans codrenesc, nouă, în schimb, revenindu-ne dificila misiune de procurare a costumelor, căci ştiţi dvs. prea bine, în zona Codrului costumul tradiţional este de mult abandonat. Cu destule greutăţi am găsit oameni de suflet şi cu dare de mână care au sponsorizat confecţionarea a 10 seturi de costume. Nici Primăria nu a rămas deoparte şi, într-o primă fază ne-a mai înzestrat cu 5 seturi, iar de curând cu încă 5 seturi complete şi de mai mare valoare artistică.
R.:-Constat deci o preţioasă zestre şi umană, prin tineri de perspectivă, şi materială, prin recuzita artistică. Care au fost traseele evoluţiei scenice şi palmaresurile atinse în această scurtă perioadă?
M.D.: – Am ieşit, cum era firesc, pentru prima oară la rampă tocmai aici acasă cu prilejul festivalului nostru din septembrie 2014, prilej cu care am dat şi botezul formaţiei „Codrişorul” Asuaj. În acest prim program am lansat şi o tânără solistă vocală, Denisa Marchiş, care a confirmat talentul său şi azi frecventează cursurile de canto popular la Şcoala Populară de Arte „Liviu Borlan” şi la Palatul Copiilor din Baia Mare. Debutul încurajator ne-a îndemnat să onorăm multe invitaţii.
R.: – Văd aici, în biroul dvs., pe un perete, un panou impozant ce cuprinde imagini foto sugestive, dar şi multe diplome. Relataţi-ne cele mai importante prezenţe!
M.D.: – Da, am avut parte de multe şi nesperate succese care ne-au insuflat mult curaj. Printre prezenţe mai semnificative se numără participarea la Festivalul Folclorului Codrenesc – Cehu Silvaniei, 28 iunie 2015, Festivalul Internaţional de folclor din Şimleu Sivaniei, participarea în direct la emisiunea de folclor realizată la postul de televiziune Nord-Vest TV Satu Mare de către Dumitru Zimernan, iar chiar a doua zi am participat la Festivalul „Cununa secerişului” de la Oarţa de Sus. A sosit şi momentul confirmării – Locul I la Festivalul de folclor „Vatra Chioreană” de la Valea Chioarului din 9 septembrie 2015. Ne-am îmbogăţit repertoriul cu valorificarea tradiţiilor de colindat şi a teatrului folcloric „Viflaimul”, cu spectacole prezentate în decembrie 2015 la Fărcaşa şi Baia Sprie.
R.: – Şi în perspectivă?
M.D.: – Se întrevăd şanse sporite de susţinere a „Codrişorului” din partea Primăriei, a sponsorilor, dar şi condiţii noi favorabile pentru desfăşurarea repetiţiilor într-un spaţiu generos şi modernizat la Căminul Cultural, instituţie care sperăm să preia sub egida ei formaţia.
R.: – Noi îi dorim „Codrişorului” de la Asuaj drum bun peste vremi!
Emil DUMUŢA
