Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la sfinţirea primei biserici a Mănăstirii Rohia, a avut loc, în spaţiul noii biserici, un simpozion naţional cu titlul de mai sus.
Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la sfinţirea primei biserici a Mănăstirii Rohia, a avut loc, în spaţiul noii biserici, un simpozion naţional cu titlul de mai sus.
Manifestările au început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, după care a fost oficiat un Te Deum de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru cei 90 de ani de viaţă monahală la Rohia.
Parastas pentru cei trecuţi la Domnul
Te Deum-ul de mulţumire a fost urmat de Slujba Parastasului de pomenire pentru Episcopul Nicolae Ivan, pentru preotul ctitor Nicolae Gherman, pentru stareţi, ctitori şi binefăcători trecuţi la Domnul şi monahul Nicolae.
Cuvântul de deschidere al P.S. Iustin Sigheteanul
Simpozionul, care a început la ora 9,30, a beneficiat de un cuvânt de deschidere şi de bun venit pentru înalţii oaspeţi rostit de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care a amintit că se împlinesc anul acesta 40 de ani de la intrarea în Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia şi 20 de ani de la rectitorirea bisericii vechi, amintind că materialele din vechea biserică au fost puse în operă la temelia noii biserici, cea în care se desfăşoară simpozionul. „Ne-am despărţit foarte greu de vechea biserică, pe care nu am demolat-o, ci am desfăcut-o cu mare grijă cu părinţii şi tot ce s-a recuperat s-a folosit în noua biserică. Noua biserică a fost o necesitate. Biserica trebuie să fie regina ansamblului monahal”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.
În continuare, Arhiereul Iustin Hodea, fostul stareţ al Mănăstirii Rohia, a vorbit despre sfinţenia locului de la Rohia, de locul care a sfinţit oamenii, lucru perceput de toţi fraţii călugări.
P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit apoi despre rolul formator pe care l-a îndeplinit Mănăstirea Rohia, o mare parte din cei 30 de ucenici fiind azi plecaţi la alte mănăstiri ca stareţi sau la alte ascultări.
Un simpozion cu participarea unor mari personalităţi ştiinţifice
Primul dintre invitaţi care a luat cuvântul a fost Acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Mănăstirea Rohia – loc de reculegere”.
Trei mari personalităţi l-au determinat să rămână cu această mănăstire în suflet: Constantin Noica, N. Steinhardt şi Ioan Alexandru, vorbind despre fiecare lucruri esenţiale. Despre N. Steinhardt a spus, referindu-se la chinurile din închisorile comuniste, că „N-a fost Iisus Hristos, dar nici departe nu a fost”. Acad. Alexandru Surdu a propus ca N. Steinhardt şi Ioan Alexandru să fie membri ai Academiei Române post mortem, mai ales că integrala N. Steinhardt a ajuns la volumul al XVII-lea.
Alexandru Surdu a mai spus că a propus pe egumenul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Macarie Motogna, la premierea cu noul premiu al Academiei Române, “Dumitru Stăniloaie”, ce se acordă din acest an.
Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, a vorbit despre „Mănăstirea Rohia – o mănăstire misionară”. Încă de la sfinţirea bisericii mănăstirii, Episcopul Nicolae Ivan a încredinţat misionariat pentru mănăstire, care s-a realizat prin mai multe mijloace, mai mult sau mai puţin vizibile. Misionariat au făcut şi preoţii care au slujit în parohii atunci când aceştia au fost scoşi cu forţa din mănăstire în 1959, prin decretul antimănăstiresc, aici rămânând doar stareţul Justinian. Părintele profesor, cunoscător al Mănăstirii Rohia încă din copilărie, a enumerat mijloacele prin care Mănăstirea a fost şi este misionară. „Mănăstirea este o asumare a matricei identitare româneşti. Pentru noi mănăstirea este izvor de liniştire şi izvor de sfinţire”, a spus vorbitorul.
Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, bun cunoscător al vieţii monahale, a subliniat condiţiile istorice în care a apărut Mănăstirea Rohia, la câţiva ani după Marea Unire, contextul naţional în care a fost sfinţită biserica Mănăstirii.
Prezenţa Î.P.S. Arhiepiscop Justinian
Partea a doua a simpozionului a început în prezenţa P.S. Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului.
Conf. Univ. Dr. Şerban Turcuş, Facultatea de Istorie şi Filozofie Cluj-Napoca, a vorbit despre „Monahismul transilvan în Evul Mediu: tipologie şi caracteristici”. 600 de mănăstiri din perimetrul vestic al ţări noastre, din care 400 pot fi identificate, iar 200 sunt în imperiul lărgit austriac, au fost distruse de Bukov, după 7 secole de existenţă, recunosc unii istorici maghiari. Prin distrugerea lor se dorea dispariţia monahismului ortodox şi trecerea lui sub stăpânire maghiară sau catolică. Din sudul Italiei până în nordul Europei era influenţa creştinismului de tip răsăritean. Din secolul al XI-lea s-a permis unor mănăstiri să aibă rolul de a suplini existenţa unei episcopii. Vigoarea ortodoxiei româneşti vine din duritatea monahismului, a mai spus vorbitorul.
Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi-a susţinut expunerea pe tema “Episcopul Nicolae Ivan al Clujului şi începuturile Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia”. Cu alura de bun orator, părintele profesor a relatat din cronica evenimentului despre cum a fost primit Episcopul la biserica din Rohia şi urmat de circa 10.000 de oameni până sus în deal la Mănăstire. A fost dus în car cu boi înstruţaţi. Predica sa a fost despre renaşterea trupească şi sufletească a poporului român.
Dr. Teodor Adelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, a surprins în expozeul „Mănăstirea Rohia – cetate a credinţei” cu opiniile sale despre rolul facerii de mănăstiri, subliniind că facerea unei mănăstiri nu este după voinţa noastră, ci după cea a lui Dumnezeu.
Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie a susţinut comunicarea „Rolul cultural al Mănăstirii Rohia în spaţiul românesc”. El a numit Mănăstirea Rohia ca „focar de spiritualitate şi cultură” şi a augmentat instruirea călugărilor pentru a fi persoane cât mai bine pregătite.
Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, cel mai mare expert al vieţii şi activităţii lui N. Steinhardt, a exemplificat titlul susţinut „Mănăstirea Rohia şi N. Steinhardt” în arhivele securităţii” cu documente din cele 11 volume a 500 de pagini fiecare aflate în Arhivele CNSAS. Mănăstirea Rohia n-a căzut în capcanele întinse de securitate. El a felicitat Mănăstirea pentru că a reuşit să învingă balaurul securităţii şi balaurul prejudecăţii.
Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş a vorbit despre „N. Steinhardt şi biblioteca Mănăstirii Rohia”. La intrarea sa în monahism, Mănăstirea Rohia avea peste 20.000 de volume, la care se adaugă şi volumele bibliotecii sale din Bucureşti donate aşezământului monahal.
Lect. Univ. Dr. Paula Bud, strănepoata preotului ctitor Nicolae Gherman, a vorbit despre străbunicul său şi despre idealul creştin al acestuia. „Mănăstirea Anuţa este şi o împlinire a idealului său creştin”.
Cele două părţi ale simpozionului au fost moderate de Arhim. Dr. Macarie Motogna, egumenul sfântului aşezământ, şi protos. Ioachim Tomoiagă, secretarul mănăstirii.
Cuvântul de încheiere a simpozionului l-a avut Î.P.S. Justinian. „E un miracol locul acesta. Mănăstirea a fost întemeiată la dorinţa unui Înger, fiica preotului Nicolae Gherman, care şi-a dorit casă Maicii Domnului. Codrul de cremene a fost ales de Dumnezeu, nu de oameni. Nici chiar preotul Nicolae Gherman nu a înţeles la început despre ce este vorba.” Î.P.S. a vorbit despre cum a ajuns primul stareţ aici şi despre cum Gherontie Guţu, alt stareţ, a dorit să facă la Rohia un Sion Românesc.
Programul P.S. Iustin Sigheteanul
Vineri, 29 iulie – de la ora 11.30 – P.S. Iustin Sigheteanul participă la lansarea volumului “N. Steinhardt – Cultură şi credinţă”, îngrijit de Conf. Dr. Florian Roatiş, care va avea loc la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare.
Duminică, 31 iulie – P.S. Iustin Sigheteanul târnoseşte biserica Sf. Prooroc Ilie din municipiul Baia Mare. Liturghiseşte şi predică.
