Descoperiri arheologice în Lăpuş

1
840

O nouă campanie de cercetare arheologică a fost derulată în perioada 25 iulie – 20 august în zona tumulului 26 din zona Lăpuş, deşi oficial săpăturile arheologice în această zonă fuseseră încheiate în 2014.
Noua campanie a fost posibilă cu ajutorul forţei de muncă şi a logisticii asigurată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi cu fonduri de la Universitatea Ludwig-Maximilians-Universität din München. Echipa româno-germano-americană compusă din cinci arheologi (Prof. Dr. Carola Metzner-Nebelsick, arh. Bogdan Bobînă, Prof. Dr. Louis Nebelsick, Simone Reuß M.A., Antonia Flontas B.A.) şi cinci muncitori din localitatea Lăpuş, a fost asistată în parte de doi colegi din Austria (Dr. Michaela Lochner, Ludwig Streinz, ambii din Viena) care şi-au petrecut o parte din concediul lor pe săpătura arheologică. „Săpăturile arheologice au relevat existenţa unor construcţii din epoca târzie a bronzului (secolele 14-12 î.Chr.). Sub tumulul 26, acum săpat în totalitate, au fost descoperite mai multe construcţii, cea mai mare măsurând 30 de metri lungime şi 12 metri lăţime. Accesul în aceste locuinţe se făcea pe două rampe de 16 m lungime, pavate cu pietre de râu, iar în centrul lor se găsea o vatră de foc ca simbol al axis mundi. Acestea erau construite pe o platformă artificială din lut, fiind locuinţele elitelor ce au prelucrat şi deţinut depozitele de cupru şi aur din Munţii Ţibleşului de-a lungul epocii bronzului. După o perioadă de utilizare aceste clădiri monumentale erau incendiate intenţionat. Motivul acestor acţiuni poate fi pus în legătură cu un rit sau ritual religios. După fiecare distrugere, peste clădirea incendiată se punea o platformă de lut peste care era ridicată o altă locuinţă. Fiecare eveniment de acest fel era însoţit de un banchet. Urmele acestor banchete sunt reprezentate prin cantităţi mari de vase ceramice sparte intenţionat într-un act de violenţă rituală, acestea fiind depozitate în afara clădirii împreună cu oase de animale ce erau sacrificate şi consumate în timpul unuia sau mai multor banchete festive”, au informat oficialii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie.

Descoperiri arheologice cu analogii din Grecia

În campania din acest an au fost deschise patru secţiuni în zona drumului de acces, în apropiere de centrul tumulului. Au ieşit la iveală resturi de chirpic ars din pereţii unei locuinţe mai timpurii, cantităţi mari de ceramică şi bineînţeles oase calcinate de animale. Greutăţile de lut şi piatră sunt mărturii ale activităţilor desfăşurate în aceste locuinţe ce aparţineau persoanelor de rang înalt din epoca bronzului din Depresiunea Lăpuşului. Ritualul festivităţilor îşi găseşte analogii în perioada epocii bronzului din România şi Grecia. „Pe lângă aspectul utilitar putem presupune că şi aspectul ritual al comportamentului cultic a jucat un rol semnificativ în construcţiile din tumulul 26 şi în alţi tumuli din situl arheologic de la Lăpuş. Pentru prelucrarea cantităţii imense de ceramică a fost demarat un proiect condus de  Dr. Carola Metzner-Nebelsick, începând cu aprilie 2016. Ceramica din tumulul 26 de la Lăpuş este analizată la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş de către Dr. Ken Massy (Ludwig-Maximilians-Universität din München) cu un suport substanţial din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. Echipa proiectului intenţionează publicarea tuturor rezultatelor acestui proiect în anii ce urmează”, au adăugat reprezentanţii muzeului de istorie. (i.s.)

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.