De 11 ani, spaţiul încărcat de spiritualitate al Mănăstirii Dervent din judeţul Constanţa devine un loc al frământărilor artistice. Aici se desfăşoară o tabără de pictură unde 10-15 artişti plastici profesionişti, selectaţi de criticul de artă Alice Dinculescu, “înnobilează cu lucrările lor bogăţia artistică a mănăstirii”. La ediţia din acest an a participat şi artistul plastic maramureşean Vasile Jurje. “În acest an am avut bucuria de a fi invitat, ca reprezentant al Maramureşului, alături de alţi 14 artişti din diverse zone ale ţării, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Am fost primiţi cu toată dragostea, ca într-o familie. S-a lucrat intens, cu responsabilitate, fiecare artist a abordat o tematică care să-l reprezinte, în care s-au împletit teme religioase cu teme laice, dar şi cu insolitul peisaj dobrogean. Vernisajul, interesantei expoziţii, desfăşurat în incinta unei camere a valorosului muzeu al mănăstirii, a beneficiat, ca în fiecare an, de prezenţa IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care s-a dovedit a fi un prieten şi susţinător al artelor”, spune artistul Vasile Jurje. Maramureşeanul a fost impresionat de frumuseţea locului, arătând că “Mănăstirea Dervent, deşi la mare depărtare de plaiurile Maramureşului, merită a fi inclusă în obiectivele de vizitare, atât ale pelerinilor cât şi ale tuturor iubitorilor de frumos”. “Între Ostrov şi Silistra bulgărească, într-un cadru dominat de colinele dobrogene, unde alternează întinse culturi de vii, păduri şi ostroave dunărene, se înalţă unul din cele mai interesante complexe mănăstireşti – Dervent. Interesant este faptul că pe lângă tradiţionala bisericuţă şi chiliile călugărilor, vastul spaţiu, fără împrejmuirea obişnuită a mănăstirilor, este dominat de foarte multe relicve istorice, un adevărat muzeu în aer liber, relicve constând din fragmente ale unor construcţii antice: capitele, coloane, pietre funerare, multe alte obiecte din piatră cu ciudate inscripţii, pe care părintele stareţ, Andrei, le-a adunat de-a lungul anilor din toată zona Dobrogei. Ca unui veritabil arheolog, stareţului de la Dervent nu îi scapă nimic. Călătoreşte mult, şi de fiecare dată o piatră inscripţionată sau o plantă mai deosebită îşi găseşte locul în incinta mănăstirii. Istoricul mănăstirii vorbeşte despre crucile de leac, din piatră, vestite de secole. Aici se spune despre un izvor al tămăduirii de la care mii de pelerini şi-au găsit alinare, şi care a stat la baza reconstruirii acestui lăcaş, pe la 1936, dar cunoscut încă din jurul anului 1000. La acesta s-a adăugat, în anul 1940, minunata icoană făcătoare de minuni. Acest lăcaş este dominat de părintele stareţ Andrei, prin a cărui coordonare mănăstirea Dervent înfloreşte de la o zi la alta”, a mai remarcat artistul plastic Vasile Jurje.