În România, se aruncă în jur de 2,5 miliarde tone de mâncare pe an, ceea ce înseamnă, în medie, peste 100 de kg/persoană. Potrivit unor informaţii furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), alimentele care ajung cel mai des la gunoi fiind mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%). Alimente mai aruncă şi sectorul industriei alimentare (37%), comercianţii (7%), jucătorii din alimentaţia publică (5%), respectiv sectorul agricol (2%).
În consecinţă, producătorii, procesatorii şi retailerii ar putea fi obligaţi să reducă preţurile produselor alimentare care urmează să expire, potrivit unui proiect de act normativ ce intră în aceasta săptămână în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Aceasta este una dintre cele şase măsuri obligatorii pe care operatorii economici din sectorul agroalimentar vor trebui să le ia pentru a diminua cantităţile de mâncare care se aruncă. Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest caz.
Prima măsură pe care trebuie să o ia se referă la „responsabilizarea pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimetar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare”.
După care, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să „ia măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare”.
Vânzarea cu preţ redus a produselor alimentare ce urmează a exprira este reglementată deja din martie anul trecut, când a intrat în vigoare Legea 57/2015 de modificare a unui OUG privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Comercianţii au fost atunci obligaţi să facă mai vizibile produsele aflate la promoţie din cauză că urmează să expire, dar nu erau obligaţi să vândă aceste alimente la preţ redus.
O altă măsură în ierarhia de prevenire a generării deşeurilor alimentare se referă la „transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului precum şi la etichetarea corespunzătoare”.
Acest lucru se poate face însă şi contra cost, cu menţiunea că operatorii economici pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale alimente aflate aproape de expirarea datei limită de consum contra unei sume maxime de 3% plus TVA din preţul de achiziţie în cazul comercianţilor şi de 3% plus TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor.
Urmează măsuri pentru direcţionarea subproduselor nedestinate consumului uman pentru consumul animalelor, iar dacă nici acest lucru nu mai este posibil, deşeurile alimentare trebuie transformate în compost sau în biogaz. În ultimă instanţă, trebuie luate măsuri de dirijare a deşeurilor către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor prevăzute anterior.
Potrivit proiectului de act normativ, agenţii economici care nu respectă prevederile legii riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei.
