Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc în 9 noiembrie pe Sfântul Nectarie, considerat a fi vindecător de cancer. Este unul dintre cei mai noi sfinţi canonizaţi de Biserica Greciei, însă a ajuns să fie cinstit şi de credincioşii români care au mare evlavie la Sfântul ce mijloceşte la Dumnezeu pentru cererile lor. Mănăstirea din insula Eghina care adăposteşte moaştele Sfântului Nectarie e unul dintre cele mai iubite locuri de pelerinaj din Grecia. Părticele din moaştele Sfântului Nectarie se află însă şi în mai multe lăcaşuri de cult din România. Sfântul Nectarie s-a născut în orăşelul Silivria din Tracia, de pe actualul teritoriu al Turciei, la 1 octombrie 1846. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educaţie creştinească. A fost crescut, împreună cu cei 6 fraţi ai săi, în dreapta credinţă. La vârsta de douăzeci de ani, povăţuit de Duhul Sfânt, tânărul Anastasie se stabileşte în insula Hios, unde predă religia la o şcoală. Apoi, fiind chemat de Hristos, intră în nevoinţă monahală, primind tunderea în monahism la 7 noiembrie 1876. A trecut prin toate treptele ierarhice, fiind hirotonit (15 ianuarie 1889) episcop şi numit Mitropolit de Pentapolis. De asemenea, acesta a îndeplinit şi funcţia de director al Seminarului Teologic Ortodox Rizareion. Renunţă la funcţia de conducător al Seminarului Teologic după ce consideră că şi-a îndeplinit datoria şi întemeiază împreună cu un grup de ucenice Mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina, rânduind aici viaţă desăvârşită de obşte. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire şi duce o viaţă înaltă de smerenie şi slujire, de dăruire totală şi rugăciune neadormită. După trecerea sa la cele veşnice, în 1920, printr-o întâmplare minunată, trupul său este descoperit neputrezit şi izvorând mir.
