Scriitorul ROMULUS RUSAN (1935 – 8 decembrie 2016) a fost înhumat ieri, în Cimitirul Bellu. Romulus Rusan, Cetăţean de Onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei a fost fondator, alături de soţia sa Ana Blandiana, al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei pe care l-a realizat începând din 1993 la Sighet. A fost autor al multor cărţi, printre care cea care a marcat o generaţie, ”America ogarului cenuşiu”.Şi-a dedicat ultimii 25 de ani muncii de cercetare şi editare legate de proiectul Memorialului Sighet, îmbinând abnegaţia cu eficienţa şi severitatea cu umorul, ca un istoric pasionat, în detrimentul muncii sale de scriitor.
Născut la Alba Iulia, a absolvit Facultatea TCM la Cluj, 1958. Viitorul inginer, scriitor, critic de film şi istoric Romulus Rusan a debutat literar în 1954 (Revista „Steaua” – Cluj). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1964 şi 1982). Pe lângă cărţile de proză a fost autorul sau coordonatorul mai multor volume de istorie recentă apărute la Editura Fundaţiei Academia Civică. Director ştiinţific al Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet a fost organizator şi moderator, între 1993 şi 2002, al celor 10 simpozioane internaţionale de la Memorialul Sighet, din lucrările cărora a editat colecţia „Anale Sighet” (1994-2003), primul compendiu de istorie orală al perioadei 1944-1989, cuprinzând 7.388 pagini (peste 600 de autori). Coorganizator şi moderator al Şcolii de Vară de la Sighet (1998-2014) şi al Zilei Porţilor Deschise (2003-2015). Membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România (2006).
Iată un fragment dintr-un interviu pe care mi l-a acordat în 2008, la finalul celei de-a XI-a ediţii a Şcolii de Vară organizată de Fundaţia Academia Civică la Memorial Sighet, Romulus Rusan: ”Şcoala a început în 1998. Zece ani a funcţionat numai cu câte 100 de elevi între 14-18 ani, din România, Republica Moldova şi Ucraina, la vreo 3-4 ediţii. În acest an, prin concursul-corespondenţă am selectat 50 de elevi şi 50 de profesori de istorie din învăţământul preuniversitar, din toate judeţele României. Reamintesc că la primele două ediţii, rector a fost dl Dennis Deletant, cunoscutul istoric englez, iar din 2000, rector este dl Stephane Courtois, cunoscutul istoric francez, autor al „Cărţii negre a comunismului”. Eu sunt director de program şi moderator. Ideea de bază în acest an a fost oportunitatea introducerii Istoriei Represiunii comuniste în România ca obiect de studiu în liceu. Noi condamnăm comunismul pentru crimele săvârşite şi pentru ce a făcut rău în dezvoltarea societăţii. Evident că s-au făcut şi lucruri bune: construcţii, Metroul, Transfăgărăşeanul, jumătate din autostrada pe care o avem acum. Dar acestea au avut şi reversul lor, care a condus la cartiere de locuinţe construite în pripă, la depopularea satelor. Oraşul a devenit un dormitor pentru nişte oameni care n-au apucat să-l cunoască, chiar în anii lui Ceauşescu, să nu mai vorbesc de crimele în masă din anii 1956-1959… Tânăra generaţie nu ştie multe. Nu ştie de pildă că pentru Casa Poporului Ceauşescu a distrus jumătate din Bucureştiul vechi, că acum, acel loc este unul blestemat. Se vede asta şi după cum funcţionează Parlamentul, iar în lipsa unui muzeu al comunismului, străinii vizitează această clădire imensă, acest kitsch turistic! Trebuie să sperăm că vom ieşi din noul dogmatism integraţionist şi istoria o să-şi recapete drepturile, atât aceea a represiunii comuniste, foarte puţin cunoscută, cât şi istoria mare a ţării!”
