Somsizii de peste apă

0
466

Peste apă, la neamurile prin alianţă din Maramureşul rămas în URSS, am fost prima dată în 1962, iar apoi în 1966. Am rămas uimit când am constatat că oamenii din Biserica Albă vorbeau româneşte ca prin satele noastre din Maramureşul istoric, dar vorbeau bine şi rusa, limba oficială.
În orăşelul vecin, Slatina, lumea vorbea ca la Sighet: româneşte, ungureşte, în ucraineană sau ebraică. Mă simţeam ca acasă, chiar dacă în 1966 am străbătut 500 de kilometri pentru a ajunge până dincolo de râul Tisa, la Slatina, de unde privind peste râu vedeam acoperişul casei noastre din Sighet.
Graniţa peste Tisa s-a redeschis în 1986, iar din 1990 revin cu mare drag în raioanele Rahău şi Teceu din dreapta Tisei, la somsizii (vecinii) şi la prietenii de peste un sfert de veac.
Unul dintre aceştia este dr. Ion M. Botoş (foto), preşedintele Uniunii Regionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia – Ucraina, director şi proprietar al Muzeului de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, din Apşa de Jos. Aproape de cumpăna dintre ani, sărbătorită pe rit vechi în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, l-am rugat să facă o scurtă prezentare a regiunii şi să ne spună un gând de Anul Nou.
Ion. M. Botoş:  ”Regiunea Transcarpatia este aşezată la graniţa dintre Munţii Carpaţi şi depresiunea sectorului mijlociu al Dunării, în inima Europei. Suprafaţa regiunii este de 12.800 kmp. Avem 13 raioane, 10 oraşe şi 28 de orăşele, 561 de aşezări rurale. Pe frontiera de stat a Ucrainei, Transcarpatia se învecinează cu: Polonia (la nord-vest, 33,4 km), cu Slovacia (la vest 98,5 km), cu Ungaria (la sud, 130 km), cu România (la sud-est, 205,4 km), iar în interiorul ţării,  la nord şi nord-est, cu regiunea Lviv (85 km) şi cu regiunea Ivano-Frankivsc (180 km). Conform recensământului din 2001, numărul total al populaţiei este de 1.258.300 de locuitori. În regiune convieţuiesc reprezentanţii a peste 100 de etnii: ucraineni (majoritari), maghiari, români, ruteni, ruşi, ţigani, slovaci, germani ş.a. Majoritatea românilor locuiesc compact în două raioane teritorial-administrative: Teaciv (Teceu, 21.300) şi Rahiv (Rahău, 10.500). În raionul Teceu sunt următoarele localităţi cu populaţie românească: Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Cărbuneşti, Topcino, Podişor, Peştera, Valea Malului. În raionul Rahău avem localităţile: Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Dobric şi Plăiuţ. În plus, un număr mare de români (9.500-10.000) numiţi volohi locuiesc în 11 aşezări. Cea mai mare comunitate de români-volohi o avem la Poroşcovo, raionul Perecin (2.200-2.600), în nord-vestul regiunii. Un număr mic de etnici români sunt împrăştiaţi prin toată Transcarpatia, în raioanele: Mukacevo – 43, Perecin – 87, Hust – 9, Irşava – 8, Vinogradiv – 22, Beregovo – 8, oraşul Ujgorod – 88, oraşul Mukacevo – 31. Peste 700 de cetăţeni s-au declarat etnici moldoveni. La recensământ, românii-volohi nu au fost consideraţi ca atare. În Transcarpatia, locuieşte aşadar o comunitate mare şi specifică de români, foarte primitoare. Întotdeauna a fost îndreptată cu ochii spre Patria Mamă şi merită să fie cinstită şi onorată de instituţiile Statului Român şi de personalităţile care le conduc. Pe noi ne uneşte limba română, istoria şi tot ce este legat de Nea­mul nostru. La mulţi ani, tuturor românilor!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.