Un Centru de recuperare pentru românii din Transcarpatia şi pentru ucraineni va fi înfiinţat în Ujgorod, în clădirea dezafectată a unei foste centrale termice, însă investiţia s-a împotmolit din cauza lipsei de fonduri. Acum ucrainenii caută sprijin financiar, inclusiv în România.
Doi ucraineni cu sechele în urma conflictului militar din Ucraina au avut ideea înfiinţării acestui centru de recuperare. Cei doi bărbaţi s-au aflat, în cursul zilei de joi, 11 mai 2017, în Baia Mare, unde s-au întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Boema OJT şi ai asociaţiilor de rezervişti şi cadre militare din municipiu, pentru a perfecta o colaborare în vederea finalizării centrului de recuperare.
La această întâlnire s-a ajuns după ce un profesor universitar de la catedra de limba română a Universităţii din Ujgorod i-a povestit lui Mihai Cozma, preşedintele Asociaţiei Boema OJT Baia Mare, despre aceşti tineri care fac parte din Organizaţia Antiterorism.
Mihai Cozma a declarat: „Decanul Facultăţii de Limba Română din Ujgorod m-a interpelat şi mi-a zia că a adus la Apşa de Jos doi tineri care fac parte din ATO, Organizaţia Antiterorism. Ei nu spun că duc un război normal, ci un război antiterorist. Cei care au venit la mine erau răniţi. Unul nu avea mână şi purta proteză. Celălalt primise o schijă în picior şi undeva în zona feţei. Şi m-au întrebat dacă noi i-am putea ajuta. Statul ucrainean le-a dat ceva bani ca ei să-şi facă o clinică recuperatorie în Ujgorod, cu aparate de forţă, pentru că unora li s-au atrofiat muşchii, aparate de respiraţie, chiar saună. Le-am promis că îi voi aduna pe colegii din Baia Mare care sunt în conducerea asociaţiilor militare şi vom încerca să găsim o soluţie. Vom discuta despre posibilităţi de accesare de fonduri europene în proiecte comune ca să putem să-i ajutăm”.
Alexander Lyzanets şi Lylo Mykola au spus că finanţarea centrului a fost oprită, aşa că încearcă să găsească o altă soluţie.
„Ideea noastră a devenit actuală după 2014, după conflictul de la Kiev şi mai ales după ce a fost ocupată Crimeea. Am scris un proiect, costul estimat fiind de circa 150.000 de grivne. Am realizat demontarea construcţiilor vechi care ne încurcă în continuarea proiectului. A fost refăcut acoperişul şi sunt începute lucrările de finisare în exteriorul clădirii. Mai avem nevoie de bani”, a spus Alexander Lyzanets.
În centrul respectiv ar urma să funcţioneze şi săli de tenis, de recuperare sau jocuri pentru cei imobilizaţi în cărucior. Într-o primă fază, din partea Maramureşului, va fi alocat un ajutor de 1.000 de euro pentru continuarea investiţiei la centrul de recuperare
„Vom dona 1.000 de euro, la încheierea anului şcolar, la Liceul „Mihai Eminescu” din Slatina. În cadrul festivităţii, vor primi donaţia din partea Asociaţiei Boema”, a spus Mihai Cozma.
Sprijin financiar au promis şi liderii celorlalte organizaţii ale rezerviştilor. „Având azi prima întâlnire cu domniile lor, urmează să discutăm, să ne facem o părere despre ce fac acolo. În funcţie de aceasta, vom veni cu sprijinul nostru. Îi vom sprijini cu logistică, dar vom decide mai multe în perioada următoare”, a spus Ioan Ceterchi, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Militarilor în Rezervă şi în Retragere din cadrul MAI, filiala Pintea Viteazul Maramureş.
Ionel Corcodel, preşedintele filialei Maramureş a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, a declarat: „Din partea noastră, există toată disponibilitatea. Personal, vreau să-i ajut, dar trebuie să discutăm în cadru organizat, la asociaţie. E o colaborare bună, suntem şi aproape de graniţă”.
La întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Maramureş şi ai Asociaţiei „Renaşterea Şişeşteană”.
Ucrainenii, care au fost însoţiţi de profesorul Taras Daţio de la Universitatea din Ujgorod, s-au arătat încântaţi de modul cum au fost primiţi. Lylo Mykola a mărturisit că a mai fost în România, la scurt timp după Revoluţie, în 1990, dar atunci „România era la nivelul Uniunii Sovietice”. A revenit în urmă cu doi ani şi atunci a fost plăcut impresionat de modul în care au evoluat lucrurile, arătând că e o schimbare majoră. (i.s.)
