Preotul Mircea Filip: Să punem pe primul loc “fiorul şi frumuseţea familiei” (II)

0
16312

„Familia este un lucru sfânt”. O spune cu tărie şi convingere preotul Mircea Filip. Este fiu al Maramureşului, dar a ajuns să îl propovăduiască pe Hristos tocmai în Franţa. În prezent, părintele Mircea Filip slujeşte la Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” din Paris. În capitala Franţei trăieşte acum preotul maramureşean împreună cu frumoasa sa familie. Lângă el mai are cinci îngeraşi, iar un altul se pregăteşte dintr-un moment în altul să vadă lumina Vieţii. Mărturiseşte astfel nu numai cu cuvântul, dar mai ales cu viaţa lui că familia e un lucru de mare preţ şi demonstrează prin propria trăire că „viaţa cu cât curge în mod bineplăcut lui Dumnezeu, cu cât dragostea uneşte pe soţ şi soţie, cu cât Dumnezeu dăruieşte copii familiei, cu atât dragostea este mai bună asemenea vinului din Evanghelie”.

Planningul familial, una din bolile societăţii

R: În societatea actuală, familiile cu mulţi copii sunt oarecum stigmatizate, în sensul că sunt arătate cu degetul. Cum putem depăşi această mentalitate?
M.F.: Uităm că am primit de la Dumnezeu Viaţă, că rânduiala a fost ca noi să primim. Sunt milioane de copii avortaţi şi condamnaţi să nu trăiască. Uităm că femeia se va mântui prin naşterea de prunci. Avem şi porunca primită de la Dumnezeu: creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi îl stăpâniţi. Încercăm să facem acest lucru, doar că intrăm într-o problematică a societăţii de astăzi, în planningul familial, adică noi considerăm că Viaţa o dăm noi, bărbatul şi femeia, şi că noi hotărâm ziua în care putem da naştere unui copil. Şi ne înşelăm amarnic pentru că Cel care dă Viaţa şi ia Viaţa este Dumnezeu. Omul, bărbatul şi femeia participă, sunt prezenţi, dar Dumnezeu este Cel care dă viaţa, ori dacă am gândi aşa, poate unii chiar ne-am speria, dar este o realitate. Planningul familial vine din boala societăţii în care trăim, pentru că familiile care au mai mulţi copii sunt familii fericite, sunt familii cu multe bucurii, cu greutăţi, bineînţeles, dar cu foarte multe bucurii. Fiecare copil aduce bucurie în felul lui. Fiecare poate se va întreba citind acest interviu: ce bucurie mi-a adus băieţelul? Dar fetiţa? Şi vom vedea că bucuriile noastre se opresc la doi copii, dar gândiţi-vă ce bucurii are o familie cu 3, 4, 10 copii şi câtă pace dăruieşte Dumnezeu acelei familii şi acelor copii. Boala societăţii vine tocmai din acest planning familial, pentru că ne judecăm unii pe alţii, deşi Sfânta Scriptură zice: Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi. Cu judecata cu care judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi. Dacă judecăm pe cei care au mai mulţi copii, de fapt ne judecăm pe noi, pentru că noi suntem ai lui Dumnezeu şi îl judecăm pe Dumnezeu, Cel care a dat viaţă acestor copii. Şi indiferent de cum arată un copil, sau că e bolnav, toţi copiii sunt frumoşi pentru că sunt ai lui Dumnezeu.
R: Aveţi o familie numeroasă. Din propriul exemplu, cum e să ai mai mulţi copii?
M.F.: E foarte bine şi îndemnăm pe toţi să căutaţi să aveţi măcar trei copii, să împliniţi această poruncă: creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi îl stăpâniţi. Un copil se naşte din dragostea dintre bărbat şi femeie. Când Dumnezeu binecuvintează această unire se naşte un prunc. Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului spunea că omul ar trebui să fie ca Dunărea. Dunărea curge în mod neîntrerupt şi nimeni nu o opreşte, iar noi creştinii facem planing familial nelăsând Dunărea să curgă şi opunându-ne voii lui Dumnezeu. Trebuie o organizare specială pentru cei care primesc de la Dumnezeu mai mulţi copii, dar şi Dumnezeu are grijă de familia respectivă ca să nu-i lipsească cele necesare traiului. Într-o şcoală, cum ar fi să auzim de doar copii jucându-se în timpul recreaţiei şi cât de frumos este când auzim într-o şcoală în timpul recreaţiei 50 de copii sau 200 de copii jucându-se şi strigând de bucurie.

Să mărturisim valorile morale

R: Planingul familial e una din provocările societăţii contemporane. Cum putem face faţă provocărilor din lumea de azi pentru a salva familia?
M.F.: Fiecare creştin trebuie să mărturisească cine este el. Şi ce valori morale reprezintă. Nu putem spune că suntem creştini şi îmbrăţişăm păcatul. Suntem creştini pentru că respectăm poruncile lui Dumnezeu, pentru că am primit tainele Bisericii, tainele lui Dumnezeu, pentru că sunt fiii lui Dumnezeu şi atunci mărturisim fiecare dintre noi prin propria noastră viaţă, dar mărturisim cine suntem şi în ce credem, adică în valorile morale ale lumii de când a făcut Dumnezeu lumea şi până azi când a lăsat bărbat şi femeie, a lăsat bărbat şi femeie din coasta bărbatului şi le-a zis: păziţi această poruncă, să nu mâncaţi din pomul cunoştinţei binelui şi răului pentru că în ziua în care veţi mânca veţi muri negreşit. Omul a căzut din acea stare a raiului însă Dumnezeu nu l-a lăsat să cadă în deznădejde şi a promis că va veni cu un răscumpărător şi ne-a promis că îl va trimite pe Iisus Hristos, pe Fiul Său care ne va răscumpăra din păcate. De aceea, în credinţa aceasta suntem născuţi cu toţii, primim tainele Bisericii şi devenim creştini. De aceea suntem obligaţi să mărturisim acest lucru, nu putem cădea la învoială cu mijloacele de informare ale mass-mediei, cele care informează greşit populaţia şi nu putem accepta ca societatea în care trăim să fie o societate poluată, ci trebuie să fie o societate sănătoasă în care Dumnezeu binecuvintează femeia şi bărbatul cu naşterea de prunci.
R: Pentru această toamnă se preconizează organizarea unui referendum care să ducă la precizarea clară că o familie se întemeiază pe liber consimţământul dintre bărbat şi femeie. Cum vedeţi acest demers?
M.F.: Este vital pentru societatea noastră românească şi pentru ceea ce reprezentăm noi, românii ca popor. În multe ţări din Occident s-a acceptat această lege care este una greşită, prin faptul că se doreşte a fi impusă. Dacă acest păcat a existat încă din vechime şi a fost pedepsit de Dumnezeu, noi, ca popor român, ca popor creştin, ca popor nestrămutat de pe aceste ţinuturi, adică am rămas permanent în aceste locuri în mod neîntrerupt, noi nu putem accepta o altfel de lege decât legea dumnezeiască pe care Dumnezeu a lăsat-o omului. În lume sunt multe păcate, omul se îmbracă cu multe păcate, unii aleg să-şi scuture păcate, să se spovedească şi să scape de aceste păcate urmând calea lui Dumnezeu, dar nu înseamnă că dacă există presiuni din lumea occidentală şi presiuni împotriva noastră ca popor creştin că va trebui să cedăm şi să acceptăm o astfel de lege care este împotriva firii umane. Trebuie să subliniez: cum ar arăta o familie, dacă în acea familie nu ar fi o bunică, o mamă care să îmbrăţişeze copilul la piept, care să-l alăpteze, care să-l înveţe rugăciuni, care să-l ducă la biserică. Cine va plânge atunci când acel copil va fi bolnav, dacă nu va plânge mama sau bunica? Aşa că să fim conştienţi, să fim treji, să nu ne lăsăm păcăliţi de toate aceste mijloace de informare greşită, ci să păstrăm credinţa pe care străbunii noştri au lăsat-o începând de la Matei Basarab, continuând cu toţi domnitorii creştini şi până în ziua de azi, cu cei care sunt ai poporului, să-i respectăm şi pe aceştia şi să nu-i acceptăm pe cei care sunt împotriva poporului, şi a familiei. Familia este un lucru sfânt. Familia face parte din ceea ce suntem noi românii. Un creştin se poate mândri cu familia pe care o are. În societatea noastră avem călugări, monahi care s-au retras tocmai ca să se roage pentru aceste necazuri ale lumii în care trăim, dar într-o societate sănătoasă pe primul loc este familia întemeiată pe textele şi sfaturile Sfintei Scripturi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.