Ieri, 5 octombrie 2017, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, a avut loc lansarea volumului „Întâlniri cu Augustin Buzura”, eveniment organizat în onoarea celui care a fost preşedintele Institutului Cultural Român.
Au luat cuvântul: Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român; Angela Martin, autoarea volumului; Anamaria Maior Buzura, fiica lui Augustin Buzura; Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului; Jean Askenasy, profesor la Universitatea Tel-Aviv, membru de onoare al Academiei Române şi autor al unui articol din cartea lansată. Apărut sub egida Editurii Institutului Cultural Român, volumul lansat la sediul ICR reuneşte mărturiile unor personalităţi din mediul academic şi universitar, medici de elită, cercetători, scriitori, artişti, publicişti din ţară şi străinătate, colaboratori, prieteni şi apropiaţi, care s-au conformat acelei „culturi a întâlnirii”, atât de firesc practicată de scriitorul şi gazetarul Augustin Buzura: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Ioan Robu, George Cristian Maior, Kjell Espmaark, Eugen Simion, Ioan-Aurel Pop, Ion Simuţ, George Apostoiu, Horia Alexandrescu, Marian Nazat, Constantin Cubleşan, Monica Săvulescu Voudouri, Jean Askenasy, Bogdan Teodorescu, Crisula Ştefănescu, Vasile Igna, Constantin Stoiciu, Nicolae Bârna, Alfred Bulai, Marius Bojiţă, Irina Petraş, Gheorghe Pârja, Aura Christi etc. Ediţia este alcătuită şi îngrijită de Angela Martin.
„Mesajul umanist al operei lui Augustin Buzura poartă în sine o mare deschidere spre celălalt, generozitate, respect pentru demnitatea umană şi dorinţa stabilizării, prin dialog, a unui climat de pace socială, fără de care democraţia nu ar fi posibilă nicăieri în lume. […] Acum, când el nu mai este printre noi, vom vedea poate mai bine cât de necesară a fost prezenţa lui în spaţiul nostru public: ştia să împrietenească oameni, să îi asculte, să îi încurajeze în proiectele lor culturale şi de viaţă. Întreaga sa operă – literară, jurnalistică, instituţională – respiră libertate, autenticitate, spirit critic constructiv şi bună credinţă”, sunt câteva dintre argumentele Angelei Martin, în favoarea editării acestui volum.
După lansare, a urmat un concert de muzică de cameră.
***
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, judeţul Maramureş – d. 10 iulie 2017, Bucureşti) a fost din 1990 preşedinte al Fundaţiei Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, a înfiinţat Institutul Cultural Român – ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale româneşti în străinătate –, al cărui preşedinte a fost până în 2005. În cei aproape 15 ani de funcţie publică, a reuşit nu doar construcţia unei instituţii care funcţionează şi azi, ci şi realizarea a numeroase proiecte culturale în ţară şi peste hotare. Din 1992, a devenit membru al Academiei Române. Psihiatru, prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzura a fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci şi de modalităţile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale ţării, indiferent de orientarea, ideologia sau opţiunile estetice ale acestora. Augustin Buzura a urmat cursurile preuniversitare la Liceul „Gheorghe Şincai” din Baia Mare. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi în romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele „Capul Bunei Speranţe” în 1963. A publicat alte volume precum „Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii” (1974), „Refugii” (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii” (1999) sau „Raport asupra singurătăţii” (2009). Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”).
(ICR)
