Opinci, cămăşi populare, zgărdane sau păpuşi îmbrăcate tradiţional, au fost câteva dintre atracţiile standurilor amenajate în Centrul Vechi al Municipiului Baia Mare, cu ocazia Festivalului Castanelor. Un punct de atracţie au fost sculpturile realizate în faţa trecătorilor de meşteri populari din Plopiş, Vadu Izei sau Sighetu Marmaţiei. Atmosfera a fost completată de castanele prăjite, mustul şi produsele de sezon.
Între tradiţie şi port popular
Târgul meşterilor populari a readus în atenţia băimărenilor tradiţiile populare şi farmecul obiectelor cu tradiţie. Fiecare meşter s-a străduit să vină cu ceva original în faţa muşteriilor. Unii s-au apucat să facă demonstraţii de cusut sau sculptat. Alţii şi-au îmbrăcat portul popular, încercând să-i determine pe cei din jur să revină la rădăcini. Îmbrăcată în straie populare, Mariana Grigor a atras privirile celor care au ales să viziteze standurile meşterilor populari. Ea spune că a vrut să existe un echilibru între produsele vândute şi modul în care se prezintă în faţa cumpărătorilor. Spune că iubeşte arta populară, mai ales că de mică a deprins de la mama sa arta cusutului, croşetatului şi a tricotatului. “Specificul meu sunt zgărdanele tradiţionale, maramureşene. De mică lucrez. Am învăţat de la mama. Fiind 4 surori, mama nu îşi permitea să ne ia păpuşi şi ne-a învăţat să ne facem păpuşele din aţă. Ne-a învăţat să croşetăm şi bluziţele, fustiţele, apoi ne-a învăţat dantela. Am învăţat să coasem, să tricotăm. Şi tot aşa am învăţat ulterior să lucrez şi cu mărgelele. Acum dorim să lăsăm mai departe meşteşugul nostru. Lucrez din dragoste, nu pentru bani. Lumea apreciază calitatea. Oamenii vin, se uită, spun că revin şi într-adevăr revin”, a spus Mariana Grigor, meşter popular în cadrul Centrului Creaţiei Populare.
Mama păpuşilor
Ana Mare a fost şi ea o prezenţă specială la târg. Îmbrăcată în costumul oşenesc, meşterul popular a vrut ca lumea să facă diferenţa între o sătmăreancă şi mulţimea de maramureşence. Meşterul popular a adus cu ea păpuşi îmbrăcate tradiţional care au furat privirile trecătorilor de vârste diferite. “Sunt mama păpuşilor. Am fost invitată aici de către Centrul Creaţiei Populare cu păpuşi îmbrăcate oşeneşte. M-am îmbrăcat şi eu tradiţional. Sunt singura oşeancă, trebuie să mă deosebesc de atâţia maramureşeni. Încercăm să ducem tradiţia mai departe chiar dacă mimăm pe miniaturi de păpuşi. Se poartă şi la noi portul popular, dar s-a mai schimbat. Lumea nu numai că s-a uitat la stand, ci a şi cumpărat. Oamenii vor să aibă o păpuşă pe care să o aşeze în casă, să creeze atmosfera din Ţara Oaşului în gospodărie. Am făcut schimb de păpuşi cu o doamnă din Maramureş. Eu i-am dat o păpuşă oşeancă şi ea mi-a dat o păpuşă din Maramureş. La noi, tradiţia se moşteneşte din familie. Mama mea a făcut pălării. Era singura femeie din zonă care făcea pălării. Eu am lucrat la cooperativa meşteşugărească şi m-am reapucat după ce am intrat în pensie să duc mai departe ceea ce m-a învăţat mama mea”, a punctat Ana Mare.
„Port popular frumos ca în Maramureş, mai rar”
Gheorghe Roman din Bârsana a venit şi de această dată la târg cu opincile confecţionate de el. Pentru el a face opinci e cel mai frumos lucru. De altfel, meşterul crede că portul popular e minunat şi mai cu seamă costumul tradiţional din Maramureş. Opincile sale au ajuns pe diferite meridiane ale globului. Inclusiv la o nuntă din America, mirii au încălţat opinci realizate de Gheorghe Roman. “Lumea admiră opincile. Moda opincilor s-a mai lăsat, dar noi aşa am crescut, cu opinci. Noi avem un port foarte frumos, nu are oricine aşa ceva. Femeile de azi umblă cu tocurile, le dor picioarele, genunchii, dar opincile sunt foarte comode. Eu de când mă ştiu tot în portul popular am umblat. Am fost şi în Bucureşti îmbrăcat aşa. Eu cu atâta drag lucrez opincile încât nu vă puteţi imagina. Şi azi am luat opincile. Am trimis şi în acest weekend o pereche de opinci la un ziarist din Bucureşti. Opincile mele au ajuns şi în Grecia, în Franţa, Italia, Spania şi în America. A venit din Sălaj o familie. Cei doi soţi s-au stabilit în America şi s-au îmbrăcat de miri în costum popular. Au stat lângă mine până le-am făcut o pereche de opinci. Ce avem noi, maramureşenii, mai rar”, mărturiseşte Gheorghe Roman.
Sticle artizanale la mare căutare
Pe tarabe au putut fi admirate şi sticle cu diferite modele introduse în interiorul lor. Ştefan Farcaş este din Cavnic şi lucrează cu multă pasiune şi migală la aceste sticle. De-a lungul timpului s-a perfecţionat şi a căutat diferite modele care să prindă la public. S-a inspirat din tradiţia sporturilor de iarnă din Cavnic, dar şi din elementele specifice Maramureşului. “Am adus sticle artizanale care includ diverse modele în interior: porţi maramureşene, săniuţe, mori de apă, schior. Cele mai solicitate sticle sunt cele cu porţile maramureşene pentru că sunt specifice zonei. Cei care vor să ducă sticlele afară, cumpără sticlele cu morile de apă”, a relatat Ştefan Farcaş. Bărbatul a mai arătat că a avut comenzi din întreaga lume, aşa că uneori nu mai pridideşte cu confecţionatul modelelor pentru sticle. La standul său au putut fi admirate şi mărgele, brăţări lucrate manual sau sticle împodobite cu diferite modele. Toate acestea au fost create în familia meşterului popular, pentru că, de la nepoţica de 12 ani până la fiica şi soţia sa, toţi au talent şi drag de arta populară.
Sculptură în aer liber
Un punct atractiv la târg au fost sculpturile realizate la faţa locului. Meşteri din diferite zone s-au străduit să-şi pună în valoare dibăcia. “Eu lucrez la o masă. Are pe post de picioare 4 daci liberi. Sunt din Vadu Izei. Am fost invitaţi de Centrul Creaţiei Populare. Am zis că dacă şi sculptăm la faţa locului e ceva inedit. E încântată lumea. Sunt pasionat şi de istorie, dar şi de tradiţie. Suntem doi care lucrăm pentru că e greu, sunt piesele grele”, a declarat Gheorghe Popovici din Vadu Izei. La rândul său, Alexandru Arvoi din Sighetu Marmaţiei a declarat că “este o lucrare proprie, fără desen, fără schiţă, încercăm să surprindem populaţia cu lucruri unicate. Să fie personalizate. Nu copiem pe nimeni. Am observat că avem succes la public dacă avem noutăţi. Eu am făcut şi personaje: ţăran, ţărancă dintr-un buştean, porţi. Noi folosim în general tei pentru scaune, teiul e un lemn cald. Băimărenii au fost impresionaţi. Am încercat să iniţiez elevi în această taină, dar nu au răbdare. Cât suntem noi, mergem şi în alte locuri: Sibiu, Cluj, Iaşi pentru a arăta această tradiţie”, a spus meşterul popular din Sighetu Marmaţiei. Pe de altă parte, Nicu Pop din Plopiş a ales să realizeze chiar o troiţă. Spune că maramureşenii sunt credincioşi şi îndrăgesc troiţele. „Eu lucrez la o troiţă. Sunt multe cereri de troiţe. Oamenii sunt credincioşi în Maramureş. Asta o fac aici să o vadă lumea. O fac pentru mine. Eu mă ocup de vreo 20 de ani de acest meşteşug. Am mai realizat nodul dacic, ghivece, icoane, mobilă”, a punctat Nicu Pop.
Reîntoarcere la tradiţii
Băimărenii au fost încântaţi de ceea ce au văzut. Alina Marc s-a oprit cu copilul ei să admire sculpturile. “Am vrut să vedem cum se confecţionează sculpturile. Copilul meu e fascinat. E o ideea foarte bună. Am văzut şi celelalte standuri. E o ediţie reuşită a târgului”. Un alt maramureşean, Octavian Timofte s-a oprit la standul bucovinean. Bărbatul a declarat că iubeşte portul bucovinean, mai ales că tatăl său e din Bacău, iar el a terminat studiile la Iaşi. “Vreau şi un suman. Acum cumpăr un cojoc bucovinean, am şi o curea tradiţională. Îmi place mult zona Bucovinei, am terminat facultatea la Iaşi, am vizitat tot nordul Moldovei. De la Voroneţ mi-am cumpărat o curea cu mărgele, o cămaşă bărbătească şi acum vreau să-mi iau iţari şi un suman. Tatăl meu a fost din Bacău, iar mama din Ţara Lăpuşului”, a adăugat maramureşeanul.
