În organizarea Primăriei şi Consiliului Local Sighetu Marmaţiei, Centrului Cultural şi Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, cu sprijinul Ministerului Turismului şi Consiliului Judeţean Maramureş, s-a derulat ediţia cu numărul 49 a Festivalului de Datini şi Obiceiuri Laice de Iarnă.
Cel puţin aşa s-au numit primele 22 de ediţii ale acestui festival de la Sighet început în 1969. Dar nimic nu mai e cum era în urmă cu 50 de ani. Alţi oameni, alte generaţii, alte obiceiuri. Nici anotimpurile nu-s aceleaşi: la Crăciun avem vreme de Paşti şi invers, frig primăvara, la Înviere. La Sighet au fost plus 9 grade Celsius, iar pe 26 decembrie, la soare, erau 24 de grade plus! Chiar dacă credinţa în Dumnezeu şi tradiţiile se transmit din tată-n fiu, în ultimii ani românii au ajuns să sărbătorească tot felul de sfinţi care nu-s d-acia sau evenimente “importate” de prin America. Dacă ne-am duce mai des în Africa, poate învăţăm ceva şi de la triburile de acolo. Că engleză ştim cu toţii din vreme ce majoritate magazinelor din Sighet sau din România au denumiri în această limbă. Doar Arif, din Turcia, şi-a pus firmă în limba română: La turcu. Revenind la datini, cred că nici organizatorii festivalului din ultimii ani nu mai ştiu care sunt obiceiurile de iarnă, că ele nu au fost inventate în Maramureş, ci în arealul de mii de ani ai culturii Cucuteni, bunăoară, când omul respecta Natura fără să o distrugă. Judeţele din Moldova şi Bucovina au fost la Sighet cu jocul cerbului, ursului, caprei, căluţilor. Şi cei din Săcel au venit cu plugul, pluguşorul şi capra, dar nici cei din comuna Vadu Izei nu s-au lăsat mai prejos şi au venit cu ştrafurile trase de cai, cu pruncii, pluguşorul şi Tiralexa. Un obicei de iarnă pe cale de dispariţie este şi şezătoarea pentru că nu se mai cultivă porumb, iar de tors torc doar mâţele. Nici la război nu se înghesuie nimeni, tinerele fete fiind preocupate de farduri şi ojă, nu de ţesut! Critici la adresa acestui festival au fost aduse şi în cadrul întâlnirii de ieri de la Primărie, unde primarul Horia Scubli i-a primit pe oaspeţii din Ucraina, Republica Moldova, pe reprezentanţii colindătorilor din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Sibiu, Gorj şi Maramureş. Au fost acolo prefectul Vasile Moldovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Doru Dăncuş, consilieri locali şi judeţeni, alţi invitaţi de seamă. În holul Primăriei, a fost vernisată expoziţia de sculptură semnată de Ioan Bledea. La amiază, în faţa Primăriei,cu urări de sărbători a venit Pluguşorul din Vadu Izei şi cel din Valea Stejarului, apoi, pe artera centrală a Sighetului, porni Alaiul celor 35 de formaţii invitate. Chiar dacă vremea a fost primitoare, miile de spectatori atraşi de mascaţi, de draci, de capre, cerbi şi urşi au fost nevoiţi să se ferească de apa ce băltea adânc pe rigole.
Pe scena din parcul central a avut loc un spectacol de datini şi obiceiuri de iarnă- selecţii din programul formaţiilor participante din judeţ, iar SPECTACOLUL DE GALĂ prezentat de formaţii artistice din ţară şi artiştii: Ştefan Hruşcă, Dinu Iancu Sălăjanu, Ioan Sas, Ileana Matus, Mihai Chiş.
“FESTIVALUL DATINILOR DE IARNĂ de la Sighetu Marmaţiei constituie un prilej şi o modalitate în acelaşi timp de a imprima un sens şi un conţinut nou unor datini şi obiceiuri străvechi, de valorificare a acestora. Festivalul se desfăşoară în condiţiile profundelor transformări care au loc pe plan economic, social şi politic, inclusiv în localităţile rurale. De aceea el suferă modificări cărora organizatorii trebuie să le facă faţă” este de părere prof. dr. Dorel Todea, managerul interimar al Centrului Cultural Sighet.
Sesiunea de Comunicări ştiinţifice Marmaţia 2017
Tot miercuri, 27 decembrie, de la ora 15, în sălile de conferinţe ale Muzeului Maramureşului a început Sesiunea de Comunicări ştiinţifice: obiceiuri şi datini de iarnă, elemente de istoria culturii, etnografie, folclor, tradiţii. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celui care a fost distinsul academician de sorginte maramureşeană Ionel Vlad, preşedinte în exerciţiu al Academiei Române.
În deschidere au vorbit: muzeograf Todinca Gheorghe, directorul Muzeului Maramureşului, Horia Vasile Scubli, primarul municipiului, dr. Camelia Burghele, cercetător ştiinţific, Muzeul de Istorie şi Artă Populară Zalău, prof. univ. dr. mult. Liviu Alexandru Sofonea, C.R.I.F.S.T. al Academiei Române, dr. Mihai Dăncuş, etnograf – Asociaţiunea pentru Cultura Poporului român din Maramureş, dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale DACIA” a Românilor din Transcarpatia, Ucraina.
Istoricul Todinca Gheorghe a prezentat Maramureşul în zilele Marii Uniri din anul 1918, dr. Botoş Ioan, Muzeul de Istorie şi Etnografie a Românilor din Transcarpatia, a vorbit despre 4 august 1947 – Ziua de doliu la Apşa de Jos, Ucraina. Au urmat: pr. Prof. Jan Nicolae, Facultatea de Teologie Alba Iulia, dr. Ilie Gherheş, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, dr. Nicolaie Hodor, Alina-Maria Herbil, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj, prof. Gherheş Mihaela, Baia Mare, dr. Petrovai Ion, Vasile Iuga, Societatea Culturală “Dragoş Vodă”, Cluj, dr. Victor Vizauer, Institutul de Istorie “George Bariţiu”, Academia Română, Cluj-Napoca ş.a.
Ieri, 28 decembrie, de la 9.30, continuarea lucrărilor cu Secţiunea: Covorul românesc, între tradiţie şi modernitate. Moderatori: prof. Voina Doina, dr. Marchiş Ioan, care vor vorbi despre Vopsitul covoarelor destinate interiorului modern respectiv Simboluri arhetipale neolitice şi de epoca bronzului pe covoarele vegetale maramureşene. Urmează alte 30 de comunicări.
