Minele s-au închis, Interesul pentru resursele minerale a crescut!

2
1173
Aurul Baia Mare

Mineritul este un factor de primă mărime în susţinerea creşterii economice. România este cunoscută ca ţară a Uniunii Europene, care are zăcăminte de ţiţei, gaze naturale, cărbune, de minereuri metalifere, o diversitate de substanţe nemetalifere şi roci utile, ape geotermale, ape minerale naturale şi terapeutice, o avuţie naţională potenţial minieră. Anul Centenarului Marii Uniri 1918-2018, dacă se va aproba Strategia minieră, cât şi modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, poate constitui schimbarea modelului de creştere a economiei ţării.
Cu toate că în perioada 1997-2006 au fost închise 556 de mine şi cariere, cât şi uzinele şi instalaţiile de preparare aferente, an de an, Autoritatea naţională competentă a publicat Concurs de ofertă publică în vederea concesionării activităţilor miniere de explorare a diverse resurse sau spre exploatare zăcăminte de nemetalifere şi de roci utile.
Răsfoind Monitoarele Oficiale ale României din perioada 1999-2017, Ordinele emise de Preşedintele A.N.R.M. demonstrează interesul pentru punerea în evidenţă de resurse minerale în perimetre noi sau în perimetre adiacente celor aflate anterior în exploatare. În luna februarie 1999, au fost aprobate pentru Gold Discovery Company, şap­te licenţe de explorare pentru minereuri metalifere, în perimetre miniere din judeţele Harghita, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Tulcea, Hunedoara şi Arad şi apoi multe licenţe pentru alte firme şi alte resurse.
Licenţe pentru activităţi miniere de explorare au fost aprobate, pentru: minereuri auro-argentifere în perimetre miniere din judeţele Maramureş, Satu Mare, Alba, Hunedoara; aur aluvionar în judeţele Alba şi Caraş-Severin; minereuri polimetalice şi de molibden în Bihor; minereuri polimetalice în judeţele Bistriţa- Năsăud, Hunedoara, Harghita, Tulcea, Caraş-Severin, Arad, Suceava; minereu de mangan în Caraş Severin; sare în judeţul Cluj; bauxită în Bihor; cărbune brun în Sălaj; huilă în Hunedoara; pentru lignit în judeţele Argeş, Bihor, Bacău, Caraş-Severin, Dîmboviţa, Gorj, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Vâlcea, iar pentru rocile utile, nu există judeţ în care să nu se fi aprobat cel puţin o licenţă de explorare sau exploatare. Pentru ape minerale naturale, ape terapeutice şi ape geotermale, există un interes aparte, mai ales în judeţele Satu Mare, Harghita, Covasna, Suceava, Caraş – Severin, Vâlcea, Bihor, Sălaj, Timiş, Maramureş. Pentru ape minerale naturale, în judeţul Maramureş, au fost aprobate licenţe de concesiune în perimetre de pe Valea Cislei şi Vinişoru Baia Borşa, Cufoaia- Dealul Buls, ape minerale carbogazoase Stoiceni – Târgu Lăpuş şi terapeutice la Dăneşti.

Remin Baia Mare

Cele mai apropiate zăcăminte de ape geotermale explorate recent sunt la Căuaş şi aria nord-est Satu Mare, iar din martie 2017 la Livada, jud Satu Mare. La Beiuş- Bihor, prin două sonde se extrag iarna 120 l/sec apă geotermală pentru municipiu şi satele din împrejurimi, vara se foloseşte numai o sondă. O parte din apa geotermală uzată termic se reintroduce în zăcământ prin intermediul sondei de reinjecţie. Ceea ce mi-au semnalat foşti colegi de la Liceul Samuil Vulcan din Beiuş este faptul că lucrarea s-a realizat de Primăria Beiuş, în parteneriat cu A.N.R.M şi Autoritatea Naţională pentru Energie din Islanda. Poate constitui un exemplu pentru alte primării din Banat, Crişana şi Maramureş. Proiectul a fost finanţat prin Programul RO o6 Energie Regenerabilă (Rondine), derulat prin Granturile SEE 2009-2014. Un proiect deosebit din punct de vedere al condiţiilor de viaţă, economic şi al mediului înconjurător.
Interesul pentru resurse se menţine şi în anii 2013-2017. Spre exemplu, în anul 2017, s-au aprobat licenţe de concesiune pentru explorare de lignit la Crasna – Sălaj, Valea Perilor-Gorj, Tăbârţa – Mehedinţi, pentru minereu polimetalic la Ciclova Montană în judeţul Caraş-Severin. În premieră în ţară, au fost aprobate licenţe de explorare pentru minereuri de/cu elemente rare şi disperse în perimetrele Lăzarea şi Jolotca din Harghita, cât şi pentru minereu polimetalic. Alte licenţe au fost aprobate pentru tufuri industriale la Chilioara- Sălaj, pegmatit cu feldspat la Balindru-Sadu, jud Sibiu, calcar la Vărmaga – Hunedoara, amfibolit la Dealul Pietriş – Bihor. O firmă a unui oşan din Negreşti a obţinut licenţă pentru argilă comună la Aştileu Bihor. Sunt multe alte licenţe pentru ape minerale naturale, terapeutice şi geotermale, cât şi nisipuri şi pietrişuri, încă o dovadă că avem resurse minerale.
La Remin Baia Mare, programul de restructurare globală a început în anul 1997. Prin Ordinul nr. 34 din 18 martie 1999 al Preşedintelui AN.R.M., s-au aprobat licenţele de concesiune a activităţilor miniere de explorare, negociate şi încheiate între A.N.R.M şi Compania Naţională „Remin”- S.A., pentru minereuri auro – argentifere în perimetrele Săsar – Valea Roşie – Dealul Crucii; Băiţa Nistru – Coroana de Aur şi Ilba Nucuţ, iar prin Ordinul nr.36 din aceeaşi zi, s-a încheiat licenţa de concesiune negociată de A.N.R.M, cu S.C. „Samax Romania ” Ltd, pentru explorare metale preţioase în perimetrul Jereapăn de pe raza comunei Budeşti. Tot pentru Budeşti, în februarie 1999, s-a publicat oferta de concesiune pentru o suprafaţă de 10 kmp pentru explorare de Andezit ornamental.

Mina Nistru – Băiţa

După 1990, în Maramureş, activitatea de prospecţiuni şi explorări geologice a fost continuată de I.P.E.G. Maramureş, S.C. Cuarţ – S.A Baia Mare, pentru diverse resurse minerale. H.M. FLAS Trading, în parteneriat cu I.P.E.G. Maramureş şi Cuarţ S.A. au efectuat prospecţiuni geologice, analize mineralogice în aria munţilor Oaş, Ţibleş, Gutâi, Maramureş, Codru, Meseş etc. Alte societăţi comerciale, precum, Esmeralda Exploration Ltd (Aurul S.A), MaxMin SRL, Explorer S.A. s-au axat pe lucrări pentru minereuri aurifere. În anii 2004-2006, în zonele Firiza, Rotunda şi Rotunda-Văratec a executat lucrări, Carpatian Gold Inc, iar S.C. Ore – Leave Capital Inc Canada la Baia Sprie, în parteneriat cu Remin.
În luna aprilie 1999, au fost aprobate 22 Licenţe de dezvoltare-exploatare, din care una pentru minereu polimetalic în Caraş-Severin şi una pentru minereu auro-argentifer în jud Hunedoara. Tot atunci, pentru Maramureş s-a aprobat dezvoltarea şi exploatarea de marmură la Buteasa şi de andezit piroxenic la Valea Tisei – Plopiş (Cavnic). C.N. Remin deţine licenţe de concesiune pentru exploatare pentru toate zăcămintele aferente exploatărilor miniere din Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa- Năsăud. Pentru valorificarea haldelor de mină şi a metalelor din iazurile de decantare , potrivit Comunicatului de presă al Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, sunt necesare studii de prefezabilitate, cu excepţia iazului Flotaţiei Centrale de la Tăuţii de Sus, care are licenţă de exploatare aprobată prin hotărâre a Guvernului. Cehii şi polonezii, pentru redeschiderea unor obiective miniere, se pare că au reuşit să atragă fonduri europene. Maramureşul de ce nu ar putea proceda în mod similar? Consiliul Judeţean ar putea solicita informaţii europarlamentarei, Corina Creţu, din Sălaj, şefa Comisiei pentru fonduri europene de la Bruxelles.

Ing. Lazăr-Aurel PANTEA

2 COMENTARII

  1. Ce frumosa poezie domnule Pantea , dumneavoastra stiti foarte bine citi bani s-au cheltuit pentru anumite persoane si institutii pentru ca mineritul din Maramures sa fie inchis. Multe din sarcinile si ordinele trasate de sus in sensul inchiderii au trecut pe la serviciu pe care cu onoare l-ati condus. Nu vreau sa-mi inchipui canu sinteti constient de cheltuielile enorme care ar fi necesare pentru redeschidere,iar in cazul in care s-ar intimpla asa ceva sper sa nu fie aceleasi prsoane si insttutii careau fost platite pentru inchidere, amfi de risul lumii. Noroc Bun

  2. Sistemul extractiv este de domeniul trecutului Nu avem voie sa extindem poluarea mediului. Este nevoie de minerirul urban In acest sens e nevoie de renuntarea la gropile de gunoi si instalatiile de ardere acolo unde sunt si trecut urgent la educatie pentru prevenirea si reducerea deseurilor, la selectarea deseurilor in vederea reciclarii si compostarii precum si de reproiectarea produselor in asa fel ca dupa utilizare sa fie cat mai aproape de 100% reciclabile sau compostabile. La Farcasa MM trebuie valorificate apele termale, este strigator la cer ca sa se faca o megagroapa de gunoi la confluenta a trei arii protejate intr-o xcomuna cu mare concentrare de resurse turistice naturale si antropice in singura comuna din judet cu ape termale, e adevarat nevalorificate inca situata in cea mai buna zona agricola a judetului Oricum aici nu se va face , nici Dumnezeu nu vrea acest depozit de gunoi cu capacitate peste necesarul judetului in favoarea mafiei gunoiului. Alunecarile de teren frecvente nu permit acest lucru iar cheltuirea banilor publici fara rost se putea preveni daca erau respectate legile si regulamentele in vigoare si daca aveau studii geologice inainte de rapaortarea in decembrie 2010 ca au decis locul megadepozitului

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.