Ochii Basarabiei, văzuţi la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

1
536

“Basarabia – dragostea noastră, Basarabia – rugăciune spusă în gând, Basarabia e lacrima noastră de sânge, Basarabia e fiinţă din fiinţa nea­mului românesc”, sunt câteva din metaforele aşternute cu condeiul de ziaristul Gheorghe Pârja, de-a lungul anilor în care a scris despre “copilul pierdut” al ţării mame. De altfel, scriitorul Nicolae Dabija remarca faptul că “între Basarabia şi România, Gheorghe Pârja a întins un pod de dor”. Dorurile, frământările şi crezul său despre Basarabia au fost publicate în mai multe articole din Graiul Maramureşului. În pragul aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ziaristul şi scriitorul Gheor­ghe Pârja a ţinut să readucă în faţa cititorilor aceste articole de suflet care au fost reunite într-un volum sub titlul “Ochii Basarabiei”.
Volumul “Ochii Basarabiei”, apărut la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2018 a fost lansat în Sighetu Marmaţiei. Apoi cartea a fost adusă şi în Baia Mare, iar de aici va lua drumul Basarabiei, pentru că începând din 25 martie până în 29 martie, autorul îşi va purta acest dor referitor la reîntregirea ţării, chiar acolo, acasă în Basarabia. Despre Gheorghe Pârja, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare spunea că nu crede să fi „existat jurnalist şi scriitor în România să-şi facă datoria faţă de patrie aşa cum a făcut Gheorghe Pârja”. La rândul său, conf.univ.dr. Gheorghe Mihai Bârlea, a punctat faptul că această carte era una necesară. „Ochii Basarabiei sunt şi azi trişti şi întristaţi. Gheorghe Pârja e printre puţinii jurnalişti care a pus atâta credinţă, talent şi luciditate în scriitura sa”, afirmă Gheorghe Mihai Bârlea. Cartea include aproape 170 de articole şi începe cu data de 19 martie 1991, cu „Duminică cenuşie în Basarabia”. Cu toate acestea, conf. univ. dr. Ştefan Vişovan aprecia că “prietenia şi aplecarea constantă a domnului Pârja spre Basarabia nu a început odată cu anul 1991 când apare în articol primul articol. Ea are rădăcini mai vechi, cu mult înainte de revoluţie când Domnia Sa întreţinea legături constante cu intelectuali din Basarabia şi în taină se gândeau şi vorbeau despre un viitor comun”. Pe de altă parte, Ştefan Vişovan mai spune că “în carte se găsesc o serie întreagă de idei şi gânduri care merg cu preponderenţă spre necesitatea Unirii, a reîntregirii. Sunt gândurile unui maramureşean care trăieşte de multă vreme cu speranţa întoarcerii Basarabiei la ţara mamă, a unui maramureşean, a unui intelectual important care nu doar a scris, ci a acţionat pentru strângerea relaţiilor cu Basarabia, pentru ajutorarea acestei părţi a României când a fost nevoie. Îl înfioară faptul că în Basarabia răpită de ruşi s-a creat o naţiune artificial şi o limbă artificial şi ripostează cu argumente. În acelaşi timp din carte reiese un lucru clar. Unirea dintre cele două ţări se va face şi a început să se facă întâi în plan cultural prin marii intelectuali de dincolo şi de dincoace de Prut”, a conchis Ştefan Vişovan. În volum apar şi 12 interviuri luate de Gheorghe Pârja unor personalităţi de dincolo de Prut: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Nicolae Ciobanu, Mircea Druc sau de dincoace de Prut: Valeriu Buciu, Antonie Plămădeală, Teodor Ardelean. În ce-l priveşte pe autorul cărţii, Gheorghe Pârja, acesta menţionează că articolele adunate în Ochii Basarabiei “sunt mărturisirile unui perseverent, ale unui căutător de lume românească, despre care ştiam că există, dar nu o cunoşteam îndeaproape. Pentru veridicitatea atmosferei am păstrat emoţiile din timpul desfăşurării întâmplărilor. Nu din vanitate am închegat această carte, ci dintr-o datorie profesională acum în Anul Centenar al Unirii Basarabiei cu România. Fie un omagiu adus celor care cred că avem o singură Ţară şi ea se cheamă Limba Română. Şi mai cred că «Dumnezeu se bucură când fraţii sunt împreună»”, spune Gheorghe Pârja.

1 COMENTARIU

  1. Ochii Basarabiei sunt obosiți! De prea multă zbatere, de prea multă tăcere, de prea multă luptă „inutilă”. Doar Gheorghe Pârja și o mână de intelectuali speră și se agită pentru a readuce normalitatea limbii și națiunii într-o zonă mult prea bătută de vremuri și vremelnice stăpâniri. Consistentul volum – articole, editoriale – al domnului Gheorghe Pârja face o radiografie de un sfert de secol peste tumultul unor ani în care barierele prea perfide ale falselor informații, dezinformări și manipulări par/ păreau de netrecut. Cartea trebuie citită pentru a ne autoconsola cu ideea că nu e totul pierdut, că lumea poate fi mai bună și normală, că limba noastră neolatină, româna, poate uni marile idealuri, că principiile democratice vor prevala asupra forței și minciunii.

    De la Nistru pân’ la Tisa… s-au schimbat vremurile! Avem o țară de autoexilați prin lumea largă și abandonul patriei continuă. De cine să ne fie mai frică: de umbra Rusiei zăbovind peste noi sau de micimea conducătorilor noștri? Își mai caută tinerii din zilele noastre rădăcinile, se mai așează la sfat românii? Nu cred că mai sunt mulți patrioți în stare să se întrebe sincer, justificat… “ce facem cu patria, ce putem dărui patriei?”

    Moldovenii lui Ștefan cel Mare se duc și ei unde-i mai bun traiul. Unii, puțini, mai ajung și prin țara mamă. Din păcate ne tranformăm – încetul cu încetul – într-o națiune de emigranți, ne pierdem identitatea originară și mai ales dorința de-a ne însănătoși.

    Noroc că mai avem oameni înțelepți, cu rădăcini adevărate, înfipte puternic în glie, ce pot amorsa mințile temporar rătăcite în tehnologii depersonalizate și gadget-uri ce omoară suflete. Printre ei, un înțelept jurnalist – poet, Gheorghe Pârja, care s-a adresat mai ales tinerilor la întâlnirea de la Sighet unde și-a lansat cartea “Ochii Basarabiei”; unii dintre tineri erau atenți, alții butonau impasibili iPad-urile. Acest veritabil maramureșan, școlit și la Sighet, continuă să ne vorbească despre… Ochii Basarabiei cei triști! Oare cine-l ascultă?

    N-ar fi rău să ne-așezăm un pic la sfat, la sfatul țării, să ne-nțelegem și să ne vorbim din… suflet!

    Ion Mariș

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.