Zona Câmpului Tineretului a fost “împânzită” de meşteri populari şi producători tradiţionali. Cei care trec prin acest spaţiu până în 13 mai, în intervalul orar 10-18 au şansa să afle povestea obiectelor tradiţionale direct de la cei care le-au creat. În plus, fiecare poate să-şi achiziţioneze produse tradiţionale de care să se bucure acasă. Toate acestea se regăsesc în cadrul târgului de promovare “Bun de Maramureş”, organizat în cadrul Zilelor Maramureşului.
Reîntoarcerea la tradiţie
În jur de 30 de meşteri sunt prezenţi la prima ediţie a târgului “Bun de Maramureş”. Se pot observa ţesături, obiecte cioplite în lemn, podoabe şi straie tradiţionale. “Veţi vedea aici produse din Ţara Codrului, Lăpuş, Chioar, Maramureşul Voievodal. Există o mare diversitate în acest târg. După un număr de ani în care parcă tradiţia nu a fost în atenţia oamenilor, de vreo 7-8 ani maramureşenii şi oaspeţii care trec pe aici înţeleg că aceste produse sunt extrem de frumoase. Fiind autentice, reprezintă chiar spiritualitatea locului, iar oamenii sunt bucuroşi să le achiziţioneze şi să le expună în casele lor”, a punctat Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş.
Din bucătărie la târg
Unul din punctele de atracţie din cadrul târgului este standul la care se pot gusta plăcinte făcute “ca la mama acasă” cu brânză şi buruieni. Aici, pot fi cumpărate prăjituri de casă, dar şi pita de mălai sau pomene. “Noi am adus vărzare cu buruiene, cu brânză, coc de mălai, pomene. Avem şi prăjituri de casă. Nu suntem obişnuite să gătim aici. Din bucătărie am venit direct aici, dar ne adaptăm. Lumea s-a oprit să admire. Plăcintele sunt cu lobodă, ceapă şi mărar. Eu am învăţat de la bunica. De când mă ştiu pregătesc pentru familie, apoi pentru cât mai mulţi musafiri”, a spus Florica Zoicaş din Groşi.
Ştafeta predată de la o generaţie la alta
Fiecare dintre meşteri se străduieşte să-şi prezinte cât mai frumos obiectele şi să-i atragă pe cumpărători. Ana Păpăruză a adus cu ea “mărgeluţe, zgărdane, clopuri, baticuri tradiţionale şi şaluri tricotate şi croşetate”. Meşterul spune că “am observat că lumea e mult mai interesată acum de produsele autentice”. Maria e recent intrată în rândul meşterilor. S-a apucat să facă ciururi la îndemnul unei mătuşi care nu vrea să se piardă această tradiţie moştenită din moşi strămoşi. “Am venit cu ciur, lucrătură de ciur şi podoabe tradiţionale de Maramureş: zgărdane, brăţări. Eu am învăţat de la o mătuşă. Sunt începătoare. Din spate mă obligă mătuşa să preiau ştafeta. Ea are 80 de ani. Ca un elev cuminte, eu am ascultat. Mă relaxează această îndeletnicire. Ciurul l-am învăţat de la mama. La noi era o tradiţie ca fiecare din sat să facă ceva”, a spus Maria. La rândul său, Dan Avram din Băiuţ a expus intarsii din lemn (ornamente din lemn) şi artizanat în sticlă. “În acest mod se fac diferite tipuri de cruci din lemn de esenţe variate: nuc, cireş, paltin, plop, tei. Am aici o cruce făcută din intarsie în lemn. De zece ani mă ocup. E dificil de lucrat cu lemn. Se lucrează cu şlefuitoare cu bandă şi se face mult praf. Trebuie să lucrezi în spaţiu deschis”, a menţionat meşterul popular.
