Azi, este Crăciunul pe rit vechi

0
328

Crăciunul Bătrân sau pe rit vechi este sărbătorit astăzi nu doar de ucrainenii de pe ambele maluri ale Tisei, dar și de românii de dincolo de apă.
Despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou (sărbătorit după calendarul vechi pe 13/14 ianuarie) ale ucrainenilor din Maramureș ne-a relatat dna Geta Petrețchi, profesoară la Școala cu clasele I-VIII Rona de Sus: „Sfârșitul anului calendaristic și începutul Noului An sunt marcate prin mai multe sărbători religioase ale ucrainenilor care respectă calendarul de stil vechi- Iulian. Astfel, după terminarea muncilor de toamnă intrăm ȋn șirul sărbătorilor de iarnă, cea mai însemnată fiind Crăciunul. Începând de la Sf. Nicolae începe să se colinde la biserică și să se pregătească formația de colindători numită ,,Koleada’’(Irozii-Viflaimul), unde băieții de diferite vârste se adună ȋn casa unuia dintre ei sau la casa parohială și ȋncep repetițiile scenetei. Distribuția se păstrează aceeași mai mulţi ani: 2 îngeri-băieți mai tineri, 4 păstori, 3 regi, 1 suflet curat, 1 moș și 1 evreu. în toate cele trei zile de Crăciun ei umblă din casă-n casă vestind Nașterea Domnului prezentând sceneta respectivă. Pentru această sărbătoare creștină toate familiile se pregătesc ȋn mod special. Mai întâi, cei care nu sunt acasă, caută să vină, mai ales dacă sunt în altă țară, pentru că aceasta este sărbătoarea familiei unite. Cel mai important moment din toată sărbătoarea este ,,Cina Sfântă’’ din ajunul Crăciunului.

Deschiderea festivalului 2018: președintele UUR, ambasadorul Ucrainei, primarul Sighetului, prefectul Maramureșului
Deschiderea festivalului 2018: președintele UUR, ambasadorul Ucrainei, primarul Sighetului, prefectul Maramureșului

Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, toate de post și mai ales să fie gătite din produsele obținute în gospodărie proprie: fasole, ciuperci, grâu, bob, cartofi, porumb. Se prepară feluri de mâncare picantă, condimentată și dulce (ciorba de ciuperci, ciulama de ciuperci, fasolea păstăi cu usturoi, fasolea cu prune, varză călită, bob fiert cu ulei și usturoi, colivă, porumb fiert, gomboți cu nucă, clătite cu gem sau varză, salată de cartofi, pește prăjit, grâu fiert cu miere). Masa este împodobită cu ramuri de brad (nu toți fac pom de iarnă); pe masă se pune otava (fân) pentru că Isus Hristos s-a născut în iesle, picioarele mesei se leagă cu un lanț pentru ca familia să fie unită tot anul următor. Înainte de cină, capul familiei împreună cu toți cei prezenți rostesc în cor rugăciunea ,,Tatăl Nostru’’ și amintesc pe toți cei plecați din această lume ca Dumnezeu să le dea și lor odihnă și pace veșnică. De cum se face seara, copiii pornesc să colinde – mai întâi pe la rude și apoi pe la ceilalți vecini și cunoscuți. Pe la orele 11 seara toți cei mari se duc la Biserică pentru a asista la slujbă și apoi în toate cele trei zile de sărbătoare se umblă la Biserică, iar seara la colindat. Aceste trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace ȋn casele oamenilor. Pe data de 13 spre 14 ianuarie se sărbătorește Anul Nou după calendarul Iulian. Dacă este ziua de post (miercuri, vineri) se pregătesc mâncăruri de post ca și la Crăciun. De Anul Nou oamenii manifestă toată recunoștința pământului, animalelor domestice – ca și sursa existenței noastre. Oamenii dovedesc cultul pentru animale, crezând că în această noapte ele vorbesc.

Corul Vocile Ronei dirijat de Geta Petrețchi
Corul Vocile Ronei dirijat de Geta Petrețchi

Pentru a le mulțumi, le dau mai întâi acea otavă de pe masa ce a fost pusă pe masa din seara de Crăciun, iar apoi hrană destulă și apă pentru că animalele nu-și pot lua hrana decât ce primesc. Pentru a cunoaște dacă toți membrii familiei vor trăi anul următor, se pune pe mai (cu care se pranică hainele în apă curgătoare), cărbuni aprinși în ordinea vârstei celor din familie. A cui cărbune rămâne întreg, el va trăi, dacă se face cenușă, va muri. Fetele ies afară și ascultă din ce parte a satului aud lătratul câinelui, din acea parte va veni pețitorul. Dacă primul grup de urători vor fi băieți, vaca va făta un tăuraș, dacă vor fi fetele, vaca va făta jurincă. În ajunul Anului Nou nu este bine să dai ceva din casă ci numai să primești. Să cauți să nu împrumuți nimic. În seara de ajunul Botezului Domnului, 18 ianuarie după ce toată ziua credincioșii au petrecut în post, se așază la masă unde se servește mâncarea tot de post, de regulă 2-3 feluri. A doua zi la Praznicul Botezului Domnului, 19 ianuarie, după Sf. Liturghie, credincioșii participă la Sfin­țirea mare a apei, unde dacă este gheață pe apă se pregătește spărgându-se gheața în forma Sf. Cruci pentru a se putea oficia aceasta așa cum se cuvine. După ce au așteptat sosirea preotului cu lumânarea pe la casele lor (la sfințirea caselor) și după ce au condus preotul prin curte, cel mai în vârs­tă cu lumânarea aprinsă mai ocolește grajdul și chiar anexele gospodărești. Tradițiile reprezintă cel mai de preț tezaur lăsat de strămoșii noștri și avem datoria de a-l lăsa moștenire urmașilor noștri iar dansul ucrainean, cântecul și portul, reprezintă cartea noastră de vizită ȋn lume.”

Majoritatea ucrainenilor din România sunt maramureșeni

Despre ucrainenii din țara noastră (care trăiesc în Maramureș, în propor­ție de 60 la sută dintre cei peste 51 de mii locuitori) am aflat detalii de la dl Nicolae Miroslav Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputat: „Pe teritoriul României, alături de populația românească, se întâlnesc grupuri compacte sau relativ izolate de populații care vorbesc diferite limbi. Între acestea, un loc aparte îl ocupă populațiile care vorbesc graiuri ale unor limbi slave. Dintre toate acestea primul loc îl ocupă graiurile ucrainene. Cei mai numeroși vorbitori ai acestor graiuri trăiesc în Maramureș, Suceava și Botoșani, județe limitrofe cu masivul graiurilor carpatice ucrainene vechi. Graiurile de formație nouă sunt cele vorbite în județele Tulcea, Timiș și Caraș-Severin. În lucrările de specialitate de la noi, se afirmă că existența unei populații care vorbea limba ucraineană este atestată pentru prima dată în Maramureș, în secolul al XIV-lea. Documentele corespunzătoare acelei perioade conțin unele mărturii despre câteva sate populate și astăzi de ucraineni, cum ar fi: Câmpulung la Tisa (atestat în 1329), Rona de Sus (1360), Remeți (1463), Bocicoiu Mare (1364), Ruscova (1373), Tisa (1374), Crăciunești (1385), Poienile de sub Munte (1411), Repedea (1411) și Lunca la Tisa (1439). Majoritatea ling­viștilor consideră că slavii de est au apărut în regiunea Maramureșului în secolul al XIV-lea. Conform ultimelor cercetări, în Ucraina Transcarpatică și, inclusiv, în Maramureșul istoric, despre existența elementului protoucrainean putem vorbi începând cu secolele IX-X. (…) În Munții Maramureșului, exista un nucleu de populație ucraineană, provenită din Galiția. Existența, pe valea Ruscovei, a unui amestec de populație ucraineană huțulă și transcarpatică este confirmată de câteva particularități fonetice huțule care se păstrează în graiul transcarpatic al satelor din această regiune (…) Cei care vor să afle mai multe pot studia volumul Ukrajinci v Rumuniji al lui Corneliu Reguș. Interesele religioase ale ucrainenilor din România sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Sighetu Marmației și Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-catolice, cu sediul La Rădăuți (Suceava). Informarea etnicilor ucraineni din România se face cu ajutorul a 5 reviste mensuale editate de Uniunea Ucrainenilor din România: (Vilne Slovo, Ucrainskyi Visnyk, Nash Holos, Dzvznochok, Curierul Ucrainean, care sunt distribuite în cele 12 Filiale UUR), cu ajutorul emisiunilor radio în limba ucraineană (Sighet, Iași, Timișoara, București, Constanța), TVR 2, unde se prezintă emisiuni despre ucrainenii din România. Există Liceul ucrainean „Taras Șevcenko” la Sighetu Marmației, Secții de limba și literatura ucraineană – Universitatea „Babeș Bolyai” (Cluj), Universitatea București și Ștefan cel Mare (Suceava).
Ucrainenii din România sunt reprezentați în Parlament și în Consiliul Minorităților Naționale de Uniunea Ucrainenilor din România, care are drept scop scopul fundamental apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor săi și în întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene.

Festivalul Colindelor și obiceiurilor de iarnă la ucraineni, 12 ianuarie 2019

prof. Miroslav Petrețchi, președintele UUR - Filiala Maramureș
Nicolae Miroslav Petrețchi, președintele UUR

Amănunte am primit de la prof. Miroslav Petrețchi, președintele UUR – Filiala Maramureș, organizatoare a festivalului:
Ca în fiecare an, Festivalul este organizat de Filiala Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România. Anul acesta, festivalul se va desfășura în 12 ianuarie, la Sighetu Marmației. Manifestările încep la ora 10 cu Sf. Liturghie, la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet și vor continua cu parada grupurilor de colindători și Concertul de Colinde și urări de Anul Nou, prezentat de grupurile de colindători din Ucraina: Kiev, Rahov, Verhovyna, județele Arad, Botoșani, Caraș Severin, Cluj, Suceava, Satu Mare, Tulcea, Timiș.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.