Sub antetul Academiei Române, Centrul de Cercetări Cultură și Civilizație Săliștea de Sus – Maramureș a publicat recent volumul de lucrări susținute anul trecut și intitulat Simpozionul Național de la Săliștea de Sus, ediția a X-a, august 2018 sub coordonarea profesorului Simion Iuga, tipărit la Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2019. Se cuvine să mai adăugăm că acest op de 250 de pagini are coperta realizată de Simion Iuga, iar arhiva foto este pusă la dispoziție de ec. Ioan Vlad, ediția din acest an fiind coordonată de același Simion Iuga și de profesorul Simion Bogâldea.
Cartea a fost editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei orașului Săliștea de Sus. Cuvântul înainte este realizat de acad. Alexandru Surdu, cetățean de onoare al orașului Săliștea de Sus, care amintește că se împlinesc zece ani de când vine în Maramureș înainte de Sfânta Maria Mare alături de regretatul acad. Ionel Valentin Vlad, fost președinte al Academiei Române, iar acum alături de actualul președinte al Academiei Române acad. Ioan – Aurel Pop, de acad. Emil Burzo, președinte al filialei Cluj a Academiei Române, acad. Petre T. Frangopol, de membrii corespondenți ai Academiei Române Ion Pop și Mircea Dumitru. Datorită prestigiului de care se bucură simpozionul pe plan național, prezidiul Academiei a hotărât să înființeze la Săliștea de Sus un Centru de Cercetări al Academiei Române, intitulat Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. Comuna Băsești și oamenii săi este eseul semnat de acad. Emil Burzo, cetățean de onoare al orașului Săliștea de Sus. Cel mai cunoscut fiul al comunei Băsești este George Pop de Băsești, „bătrânul nației” numit astfel de Nicolae Iorga, omul care și-a donat întreaga avere Mitropoliei Blajului, scrie Emil Burzo. Alături de mari personalități ale vremii: Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voevod, Ștefan Cicio Pop, George Pop de Băsești a contribuit la realizarea Marii Uniri. Unul dintre cei mai incisivi intelectuali ai Maramureșului, prof. dr. Nicolae Iuga, analizează rolul nefast pe care episcopul Ioan Szabo l-a avut asupra lui Vasile Lucaciu trimițînd scrisori – denunț cardinalului Giovanni Simeoni contra intențiilor părintelui Lucaciu de „agitații daco-romane” în Maramureș. Despre Facultatea de Ştiințe a Universității din Cernăuți în perioada interbelică scrie dr. Victor Bârsan. Universitatea era una modernă la nivelul standardelor europene ale timpului. Limba de predare a fost preponderent germană, dar existau și cursuri în română și ucraineană. Facultatea de științe acorda diplome de licență în domeniile matematicii, chimie, fizică, științe naturale, geografie. Personalități marcante ale facultății de științe: Eugen Bădărău, Herbert Mayer, Gheorghe Macrin, Gheorghe Maciuc, Theodor Câmpan, Aurel Munteanu, Dionisie Hacman. Dr. Ilie Gherheș scrie despre eroii din Săliștea de Sus, Maramureș din Primul Război Mondial. Prof. Simion Iuga continuă tema cu articolul sălișteni morți în Primul Război Mondial. Profesoara Mihaela – Cristina Gherheș analizează documentul întocmit cu ocazia inventarierii bisericii greco-catolice a Bâlenilor din Săliștea de Sus după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Profesorul Simion Bogâldea scrie despre regimul concentraționar comunist ilustrat în poezia lui Dari Vlad, un fragment dintr-o carte viitoare : Versificarea rezistenței anticomuniste în Săliștea de Sus. Dr. Maria Meze abordează începuturile presei românești în județul Maramureș, un subiect de care încep să se intereseze tot mai mult cercetătorii de azi, adăugând noi date despre istoria contemporană a zonei. Dr. Ion Petrovai scrie despre contribuția medicilor maramureșeni la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iar dr. Dumitru Loșonți cercetează cuvintele din graiurile nordice. De numele de familie din localitatea Ocna Șugatag, Maramureș din perioada 1907 – 1927, se preocupă în volum dr. Adelina Emilia Mihali. Comunicare, identitate și imagine, considerații despre brandul de țară este conceptul pe care îl ia în analiză lectorul universitar dr. Iulia Grad. Doctorandul Emilia Mățăoan Dragoste scrie despre națiune și arheologia acestui concept. Despre elementele de religie astrală în cultura populară maramureșeană este subiectul pe care ni-l propune etnologul prof. Pamfil Bilțiu.
În secțiunea științe fizice și geonomice aflăm studii despre Geopolitica conductelor de transport țiței de către conf. univ. dr. ing Timur Chiș și Dileme etice în chirurgie prezentate de dr. Ovidiu Grad. Profesorii Dumitru Rus și prof dr. Claudia Rus scriu despre Premisele geomorfologice ale utilizării instalațiilor tehnice țărănești în Maramureș. Este amintită de către Gheorghe Pârja revista școlii din Săliștea de Sus „Semnal” care tocmai a reapărut după jumătate de veac, revistă născută din inițiativa lui Simion Iuga și Dumitru Iuga ( Ion Bogdan). Tot Gheorghe Pârja scrie despre cartea lui Dumitru Chiș Școala gimnazială Mihai Eminescu din Săliștea de Sus. Ioan Pavel Azap face aprecieri despre cartea prof.univ.dr. Nicolae Iuga: Maramureșul – floarea cu cinci petale, apărută la Editura Limes în 2019. Felician Săteanu analizează expoziția Cititor în pietre. Cu dosarul de presă al simpozionului și Arhiva foto se încheie volumul 9 al Simpozionului de la Săliștea de Sus. Acum că apare și se desfășoară sub antetul Academiei Române simpozionul de cultură și civilizație românească a ajuns de certă valoare națională, fiind urmărit cu interes nu doar de maramureșeni, ci de oameni de cultură de pretutindeni.
Ștefan Jurcă
