Schimbările produse de intrarea într-o economie a cunoaşterii implică, fără îndoială, regândirea rolului universităţii în societatea contemporană.
Pentru a-și îndeplini cu succes acest rol, ea trebuie să atingă un grad ridicat de integrare cu mediul economic și social, să fie din ce în ce mai deschisă către societate și nevoile acesteia, să răspundă cu eficacitate transformărilor rapide din mediul exterior. În mod ideal, ne dorim ca toată lumea să meargă la facultate, pentru că facultatea minimizează diferențele, produce adulți care gândesc altfel viitorul.
Universitatea europeană e la ordinea zilei. Confruntată și ea cu „provocări” specifice pentru noul secol: extinderea educaţiei prin educaţie continuă, globalizarea pieţei calificărilor, internaţionalizarea formării, multiplicarea furnizorilor de învăţământ superior, expansiunea sistemului de învăţământ superior la distanţă, profilarea învăţării constructive, tranziţia de la formarea de „indivizi” la formarea de „persoane”.
Să nu uităm! Într-o societate care trece prin procesul globalizării şi, în acelaşi timp, diferenţierii din multiple puncte de vedere, integrarea şi coeziunea socială au devenit chestiuni ce aparţin educaţiei. Este ora unei vaste reorientări a însuşi învăţământului!