• Inspectorul școlar general de Maramureș și primarul de Coroieni repornesc școala pentru romi! •
Zilele trecute, am avut șansa de a fi martori ai unei noi încercări de a revitaliza școala parțial funcțională de la Ponorâta, din legendarul sat de romi din comuna Coroieni. Înainte de toate, o serie de cifre și realități. Într-o sută de ani, de la o familie de romi oprită acolo în câmp s-a ajuns la peste 600 de persoane, creând una dintre cele mai sărace comunități de romi din nordul țării. Sigur, în timp, autoritățile le-au făcut rețea de apă, electricitate, școală, etc. Ei s-au mai pus pe picioare luând drumul Occidentului, unde, teoretic, lucrează… Cât despre școală, cifrele sunt de asemenea surprinzătoare. Școala de aici are 265 de elevi, cu grădiniță cu tot, în timp ce tot restul comunei mai are sub 100 de elevi, adunați din restul satelor aparținătoare la școala din Coroieni, centrul de comună. Ca rezultate școlare, după un deceniu întreg fără măcar un singur absolvent de 8 clase, acum, spune directorul școlii din Coroieni, sunt șase absolvenți de clasa a opta, în istoria școlii de la Ponorâta.
Ceea ce ne aduce la timpul prezent. Inspectorul școlar general de Maramureș, prof. dr. Costin Hendea Anca Minodora, alături de versatul primar Gavril Ropan și de directoarea școlii Coroieni, au verificat stadiul începerii anului școlar la Ponorâta. Cu speranța unui imbold. Primarul l-a „reactivat” pe Ciuli, acum cu burtică, matur, cel care odinioară, cu vreo zece ani în urmă, june subțirel, primise chipiu și o uniformă pentru a fi un fel de jandarm al comunității. Va deveni angajat al Primăriei pentru a veghea la școlarizarea copiilor în contextul COVID. „ Nu intră nici un părinte în curtea școlii. Copiii vin la cursuri, pleacă. Primesc o masă, poate două, sperăm trei mese pe zi, ca să îi putem ține, să facă și un fel de afterschool”, sună strategia. Sigur, primarul Ropan încearcă, de ani mulți, altceva. Un fel de campus, un internat pentru copiii de romi. De ce? Obiceiul lor este să suie în căruțe, cu copii cu tot, și să străbată zona, după fier vechi sau… ce pică. Copiii sunt înscriși la școală dar nu prea servesc școlarizarea, decât cornul și laptele, eventual. Rămași acasă, la acel internat care poate fi făcut din module, în curtea centrului social de lângă școală sau chiar în acel centru, copiii ar face școală, s-ar spăla, ar purta chiar uniforme. Sună perfect, vom vedea dacă este posibil. Într-o primă fază, la timpul prezent, avem un plan generos. 
Dar în paralel, și o școală total nepregătită pentru contextul COVID. Are în schimb în curte o reminiscență a unui proiect norvegian care ar putea ajuta enorm, o construcție ce găzduiește o sală de dușuri și una cu mașini de spălat. „Dacă nu era asta, acum vreo 15 ani, să mă scuzați, dar eram vai și amar, și noi țîganii și copiii la școală. Io n-am știut așa ceva, am crescut la pădure, când trecea un om cu mașină săream și dădeam cu piatră, credeam că vin să ne omoare”, spune Ciuli, un fel de om al autorității locale în cartier.
„Dacă eu găsesc o modalitate să te plătesc… am nevoie de tine să stai aici și să faci copiii să vină la școală”, spune primarul Ropan. „Dar nu să vină copilul la școală să mănânce și să plece. Să-și facă orele…”, spune inspectorul școlar general, care evident știa uzanțele. Copiii vin flămânzi la școală, după prima oră cer cornul și laptele, li se dă, evident, după care încep să plece, unul câte unul… Soluția acelui internat e logică, dar nu are susținere financiară. Chiar și așa, primăria își asumă un efort financiar încercând să ofere încă o masă sau două copiilor, pentru acel after school. Inspectoratul își va asuma probabil încă o catedră pentru afterschool. Primii pași există! Sau măcar ideile de bază, strategia. Între timp, Ciuli plusează. „Aș vrea și io să fac carte dacă se poate. Că nu am făcut. Să pot să-mi iau și io un carnet, să pot umbla cu mașină, nu cu caii…”
Până una alta, cifrele vorbesc, iar. De la 10-15% frecvență la școală, după ce au apărut cornul, laptele și mărul, a crescut frecvența la școală la peste 50%, spune primarul Gavril Ropan. Sigur, cu observațiile anterioare… De unde concluzionăm că ideea este una care ar putea funcționa, drept pentru care vom urmări evenimentele și finalitatea!
Alexandru Ruja
