Legumicultorii seamănă în răsadnițe

0
18

Adrian Chira din satul Dăneștii Chioarului, comuna Mireșu Mare, pregătește în această perioadă solarul-răsadniță pentru semănarea semințelor de varză, ardei, gogoșar, ardei Kapia și flori. Munca este grea, a lopătat deoparte amestecul de sol și gunoi de grajd rămas de anul trecut (între timp, resturile vegetale s-au compostat) și a pus cu furca în răsadniță un strat de gunoi de grajd, proaspăt, de vacă și cal, gros de 25-30 cm, care prin fermentare va da răsadurilor de dea­supra căldura necesară.
Peste gunoi, pune 10 cm de pămînt fertil (sol+compost). Apoi, 2-3 cm de turbă din Italia. Soția sa seamănă pe rînduri transversale la 5 cm, iar între semințele de pe rînd, 2 cm. Se nivelează stratul cu turbă, se udă și se acoperă cu folie microporoasă. În 21 de zile, vor răsări plantele, chiar dacă afară e frig. Folia de polietilenă a solarului (garantată 5 ani) și folia microporoasă (garantată 1 an) păstrează căldura degajată de patul de gunoi de grajd și răsadurile cresc repede.
Legumicultorii n-au zile libere nici iarna, trebuie să se aprovizioneze cu gunoi de grajd proaspăt, neînghețat, acum crescătorii de animale sînt „curtați”. Adrian Chira de aceea ține vaci, pentru a-și asigura gunoiul de grajd necesar. Mai bun ar fi bălegarul de cal, dă mai multă căldură, dar acum sînt cai puțini în sat, au fost înlocuiți de tractoare. Unii țin cai doar pentru bălegar.

Salata verde acoperită cu folie microporoasă
Salata verde acoperită cu folie microporoasă

Gunoiul de grajd fermentat în platformă este administrat în solarii toamna, după desființarea culturilor, apoi solul este arat cu tractorașul de 15 cai putere, cu două punți motoare. Nimeni nu mai sapă cu hîrlețul, nici cu motosapa cu coarne (după o zi de muncă, nu-ți mai simți mîinile). Primăvara, solul este pregătit cu freza și plantat cu răsa­duri scoase din răsadniță. Cele rămase sînt vîndute pe piață. În cîmp, se administrează gunoi de grajd, dar și îngrășăminte chimice, de regulă nitrocalcar, pentru a bazifica solul.
Salata verde plantată în toamnă (cu răsaduri repicate) va ajunge la recoltare prin 15-20 martie. Mai are ceapă, spanac și ridichi. Zăpada este dușmanul foliei și arcelor metalice, trebuie curățată de pe folie de fiecare dată. Unii au solarii înalte de 5-6 m, dar acestea sînt mai expuse vînturilor și se pot dărîma. Adrian Chira le preferă pe cele de 3 m, care se aerisesc mai greu. Un legumicultor din sat și-a cumpărat un solar înalt, cu prelată de aerisire pe lateral, însă a avut nenorocul să vină o vijelie și i l-a dărîmat cu totul.
Adrian Chira (47 de ani), la fel ca ceilalți legumicultori din sat (tot la a doua casă vezi solarii), vinde legume, răsa­duri și flori în piețele țărănești și de acasă, are clienți care știu că îngrașă solul cu gunoi de grajd. Utilizează pesticide doar în caz că apar boli (la ceapă, salată), sau dăunători (musculița albă la varză, tripși la ardei). Respectă timpul de pauză între stropit și recoltare, ar fi o crimă să n-o facă.

Solariile familiei Chira din Dăneștii Chioarului
Solariile familiei Chira din Dăneștii Chioarului

Legumicultorii din Dănești au fost organizați în grup de producători și fiecare era „persoană fizică autorizată”, dar n-a mers, țăranii n-au vreme de birocrație, acte, așa că au renunțat cu toții și acum sînt din nou țărani, plătesc impozitele agricole stabilite de consiliul local și își vînd legumele în piețele din orașe și sate. Au clienți deoarece diferența de gust și valoare nutritivă, față de legumele importate, este evidentă. În Dănești, cam toți legumicultorii fertilizează solul de bază cu gunoi de grajd.
Dezavantajul țăranilor va fi la bătrînețe, căci n-au asigurare de sănătate și asigurare de pensie, dar împreună cu soțiile pun deoparte bănuți albi pentru zilele acelea. Și părinții lor au trăit din legumicultură, fiind propriii stăpîni, ceea ce este foarte important în lumea stresantă de azi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.