“Harta României, agăţată în două cuie: al Bucovinei şi cel al Maramureşului”
Maramureşul şi Bucovina s-au înfrăţit în cadrul unei şezători la Vicovu de Sus
Vestite pentru dibăcia şi dragostea de tradiţional, maramureşencele au vrut să facă un schimb de experienţă cu bucovinencele. În acest sens, au răspuns pozitiv invitaţiei lui Călin Brăteanu, artist popular și director al Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, de a participa la o şezătoare tradiţională în Vicovu de Sus. O colaborare asemănătoare a mai fost la Ciocăneşti, tot în cadrul unei şezători. Concluzia: nici bucovinencele nu se lasă mai prejos când e vorba de iscusinţă şi de hărnicie. Mai mult, bucovinenii par să fie mai responsabili în conservarea arhitecturii tradiţionale şi în păstrarea obiceiurilor.
“Ne-am bucurat să fim şi noi invitaţi la acest eveniment pentru a vedea asemănările şi deosebirile dintre fraţi pentru că Maramureşul şi Bucovina, zicem că suntem fraţi, avem asemănări în confecţionarea diferitelor meşteşuguri doar că sunt detalii care ne diferenţiază pe unii de ceilalţi. Din punctul de vedere al arhitecturii, Bucovina este o aşezare aparte. Am apreciat că bucovinenii au fost mai conştienţi ca noi şi şi-au conservat foarte bine casele tradiţionale, arhitectura specifică locului, la care noi avem un deficit. Bucovinenii sunt uniţi, noi nu tragem atât de mult în promovarea valorilor, ci uneori vrem să le ascundem, nu ne sprijinim în a ne promova, a încuraja generaţia tânără, în a încuraja meşteşugul local, portul tradiţional, ceea ce ne va distruge în timp. De aceea, Bucovina e un loc atât vizitat pe lângă mănăstirile frumoase. Eu cred că harta României e agăţată în două cuie: cuiul Maramureşului şi cuiul Bucovinei pentru că încă mai păstrăm şi noi tradiţiile strămoşeşti”, a punctat artista Măriuca Verdeş, preşedintele Asociaţiei Rădăcinilor Străbune.
Măriuca Verdeş a fost însoţită la şezătoare de meşterii populari: Gogotă Vasile – ceteră și cioplitor în lemn, Muntean Toader – dobă și cioplitor în lemn, Mihai Bledea, Țâlică Moldovan, Vasile Arba. De asemenea, au fost prezenţi elevii Şcolii Rădăcinilor Străbune din Vişeu de Sus, coordonaţi de Ioana Tomoioagă, cea care predă acest opţional în Şcoala Profesională Nr. 1 din Vişeu de Sus şi eleve de la Colegiul Naţional Pedagogic Regele Ferdinand din Ansamblul Rădăcinilor Străbune. Meşterii populari, veniţi de pe Valea Izei au adus fusuri de lemn, au vorbit despre fusul cu ţurgalăi, au cioplit în lemn. Tot ei au fost responsabili cu atmosfera de veselie, pentru că “lucri cât lucri, dar nici la veselit nu se poate renunţa”. Maramureşenii au mai avut ocazia să viziteze şi câteva mănăstiri din Bucovina, iar gândul cu care au plecat din ţinutul bucovinean e acela ca în viitor să organizeze o şezătoare mare, cu găzdoi din toată ţara, la Călineşti. Artistul fotograf, Mariana Scubli a imortalizat în fotografii cele mai importante momente.
