Poveste de pe frontul slovac

0
99

Nu, în Slovacia a ferit Dumnezeu să fie război ca în Ucraina. Dar au și ei, liderii slovaci, un front deschis de idei, cu rolul Grupului Vișegrad 4. Din această coaliție fac parte patru țări central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. România a ratat aderarea, din cauza mineriadelor și evenimentelor interetnice de la Târgu-Mureș. Cele patru țări din Grupul de la Vișegrad sunt țări cu venituri mai mari, cu indice de dezvoltare umană mai înalt. Și, totuși, din 1991, când s-a semnat declarația comună în castelul medieval din Vișegrad (Ungaria), între cele patru țări au avut loc suficiente contradicții, rezolvate de obicei diplomatic. În ultimul an s-au înregistrat viziuni noi chiar din partea a două țări componente ale Grupului. Nu eram atât de interesat de întâmplare, dacă nu ar avea și o răsfrângere spre România. Veți vedea cum.
Dar iată povestea de pe frontul slovac. Anul trecut, ministrul slovac de externe, Ivan Korcok, a fost un fel de vedetă a presei din Slovacia și Ungaria. A fost subiectul unor știri și comentarii referitoare la rolul organizației Vișegrad, despre care premierul ungar, Viktor Orban, declarase că trebuie să fie un far care să salveze regiunea de a fi americanizată prin „susținerea fără compromisuri în cadrul Uniunii Europene a tradițiilor anticomuniste și relevând în acest fel frumusețea și competitivitatea ordinii politice și sociale, bazată pe învățăturile sociale ale creștinismului.” Liderul slovac a văzut în această declarație încercarea lui Viktor Orban de a folosi Grupul în favoarea agendei sale politice. Într-un amplu articol, ministrul slovac de externe a arătat că semnatarii de la Vișegrad din 1991 – Vaclav Havel, Lech Walesa și Josef Antal – nu au intenționat ca țările lor să devină un zid pentru a separa Europa Centrală de Uniunea Europeană, ci să fie parte din ea.
Ministrul slovac, fiind un atlantist convins, i-a demonstrat lui Orban că viziunea lui nu este în interesul Slovaciei. Mai recent, slovacul a apărut din nou în atenția presei. Este vorba despre un amendament la o lege slovacă, care a iritat serios oficiali de la Budapesta. Când a fost adoptată Legea cetățeniei în Ungaria, s-a permis maghiarilor din diaspora să dețină dubla cetățenie și să voteze la alegerile din Ungaria. Între timp, Slovacia și-a amendat legea privind alegerile, iar noua literă a legii nu îngăduie cetățenilor slovaci de etnie maghiară să beneficieze de oferta Ungariei. Ministrul ungar de externe și-a exprimat dorința de a discuta cu omologul slovac pe această temă, dar a fost refuzat în termeni fermi, pe motiv că problema cetățeniei este un atribut al suveranității țării sale.
În maniera lui Eminescu a spus: suntem slovaci și punctum! De altfel, slovac, cu rădăcina slovo (cuvânt) înseamnă persoane care vorbesc aceeași limbă. Dar pe frontul slovac de idei a mai apărut un motiv prin care ministrul de la Bratislava să se facă remarcat. Se știe că Viktor Orban a emis o hotărâre de guvern prin care Ministerul de Externe de la Budapesta este împuternicit să facă un fond privat de 400 de milioane euro pentru cumpărarea de terenuri agricole în Europa Centrală. Peste 70 la sută din acest fond este asigurat de la bugetul de stat al Ungariei. Reacția Bratislavei a fost vehementă. La inițiativa ministrului de externe slovac s-au elaborat reglementări privind achizițiile de proprietăți din statele străine, care prevăd ca Ministerul slovac de Externe să fie informat despre aceste tranzacții. Așa s-a reglementat ca terenurile să fie cumpărate doar de fermieri activi. În viitor, birourile cadastrale slovace vor fi obligate să informeze autoritățile despre orice achiziții imobiliare efectuate de persoane fizice și juridice din străinătate.
Când slovacii au cerut informații despre acest fond, nu li s-a dat niciun răspuns. Așa că și-au luat severe măsuri de precauție pentru a-și proteja pământurile țării. Premierul maghiar a încercat atitudini mieroase față de slovaci. Inclusiv la festivitatea de inaugurare a unui pod. Unde au avut loc confruntări pe această temă. Nu știu ce și-au spus, dar a doua zi ministrul ungar de externe a comunicat că: „guvernul ungar și-a retras decizia de a cumpăra terenuri agricole în Slovacia.” Povestea nu s-a încheiat. Guvernul slovac așteaptă răspunsuri de la Budapesta cu privire la achiziționarea unor monumente istorice din Slovacia.
Am scris acest text având ca sursă revista Periscop (autor Andrei Balogh) pentru a compara cu situația din România. De la terenuri agricole, la clădiri de patrimoniu. Noi avem alte legi, spre bucuria vecinilor. La noi nimeni nu a mișcat un cuvânt pe această temă. Deși se vântură fel și fel de procente în legătură cu terenuri cumpărate în Transilvania de vecinii noștri. Cât privește clădirile istorice, este o listă mai mare. Suntem darnici. Inclusiv cu domeniul Gojdu din Budapesta.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.