Zilele trecute, am avut reconfirmarea efectelor secetei, dar și a prostiei omenești asupra noastră, a tuturor. Revenim și asupra acumulării Firiza, între timp chiar am primit răspuns oficial cererii noastre.
Întrebam când se termină și dacă lucrările se referă la microhidrocentrala cu proprietar privat sau la siguranța barajului și a noastră, a locuitorilor din aval? Am primit răspuns așa, de la ing. Ioan Curt, director al Administrației bazinale Someș Tisa: “Lucrarea «Reparații ansamblu golire de fund și mecanisme baraj Strâmtori-Firiza» a fost demarată la începutul lunii ianuarie 2022 și se va finaliza în 16 decembrie 2022. Aceasta se realizează în condiții de maximă siguranță, alimentarea cu apă a populației fiind asigurată pe toată perioada desfășurării lucrărilor. Lucrările de reparații se efectuează în incinta golirii de fund și pe paramentul amonte al barajului în zona prizei golirii de fund și presupun: decolmatarea prizei golirii de fund, înlocuirea grătarului prizei golirii de fund, montarea batardoului. 
Scopul lucrărilor de reparații este exploatarea în condiții de maximă siguranță a echipamentelor electromecanice și mecanice ale barajului Strâmtori-Firiza. Conform graficului de execuție, ridicarea nivelului apei în acumulare la nivelul normal de retenție va începe după finalizarea extragerii batardoului de pe priza golirii de fund. Pe tot parcursul desfășurării lucrărilor, accesul persoanelor neautorizate este interzis în zona cuvetei lacului de acumulare Strâmtori-Firiza. În zona mal drept – Valea Romană pot apărea fenomene de alunecare. Pentru siguranța lor, cetățenii trebuie să evite zonele specificate anterior. Accesul este permis doar în zona de pădure.”
Între timp, capătul acumulării de apă a trecut de cantonul silvic și se apropie de pârâul Vidra, ce îl alimentează de pe cealaltă parte. La doar 10-20 de metri de Vidra se află capătul luciului de apă. Dar nu e singura problemă de dată recentă și cauzată de secetă a județului nostru. Autoritățile o cunosc, iar primarul de Tăuții-Măgherăuș a ajuns, înțelegem, până la prim-ministrul țării. Iazurile de steril de la Bozânta n-au fost niciodată ecologizate, nici măcar acoperite cu pământ vegetal. Acum, în plină secetă, de acolo se ridică nori de steril ce vin pe sate, pe câmpurile cu culturi agricole și spre orașe. Duminică după-amiază am reușit să vedem norul de steril de pe Culmea Prelucilor, dintre Preluca Veche și cea Nouă, adică de la aproximativ 50 kilometri în line dreaptă. Am revăzut norul și de la Buteasa. Ceea ce face fenomenul nu unul local, ci județean!!
Ce conține norul de steril mentionat in articolul scris de dl .A.Ruja ? Este vorba de particule toxice !
Ma gandesc, oare nu s-ar putea muta miile de tone de sediment de pe fundul dezgolit al barajului si sa se acopere sterilul de pe acele iazuri de decantare si apoi sa se planteze copaci peste? salcami, plopi si mesteceni ca cresc repede si pe orice sol. Intreb si eu ca un profan. S-ar rezolva si sedimentarea lacului si o halda de steril. Poate dvs reusiti sa puneti aceste intrebari la autoritatile competente.