A fost odată ca niciodată când trecerea dintre Oaș spre Maramureș pe DN 19 era o plăcere. Uneori, chiar de era drumul rău, peisajul era superb.
Acum, drumul e ceva mai bun, deși se strică vizibil. Am găsit inclusiv ”drumari clasici”, ce băteau asfalt proaspăt în gropi, cu lopata, ca acum 30 de ani. Pe ud, evident. Dar peste toate, gunoaiele. Omniprezente, sus la locul Sâmbrei, ca peste tot în pădure. Stați așa… și pădurea e tot mai rară, abia mai găsești copacii din ea, drept pentru care se văd perfect gunoaiele.
