Daruri de poveste la cea de-a 14 ediţie a evenimentului “Mărţişor cu dor”

0
94

“Mărţişoare cu dor”, create cu mult drag, dar şi cu dibăcie de tineri artişti din Oradea şi din Baia Mare, pot fi admirate şi cumpărate în acest final de săptămână, între orele 9-20, de la Galeria Várvédő din Baia Mare vizavi de Turnul Ştefan.
De cum intri pe uşa galeriei de artă, te întâmpină o atmosferă de lumină. E multă culoare şi pozitivism, iar creatorii de mărţişoare şi daruri unicat de 8 Martie sunt dornici nu numai să îşi vândă obiectele, ci mai ales să depene povestea pieselor expuse şi să îi facă pe cei din jur să înţeleagă cât de minunat e să dăruieşti un altfel de cadou celor dragi, unul în care a fost aşezată o fărâmă de suflet.

„O oază de lumină” într-o lume cenuşie

Artista ceramistă, Ileana Horoba Danci, e mereu neobosită în a organiza evenimente speciale, unice la care adună oameni frumoşi, talentaţi, uniţi de acelaşi gând creator: acela de a realiza obiecte ce transmit poveşti. În avanpremiera Lunii Măr­ţişorului, Ileana Horoba Danci, prin intermediul Asociaţiei Nod pe care o conduce, a ales să aducă în faţa publicului băimărean Mărţişoare cu dor şi daruri unicat de 8 Martie. Celebrul eveniment ar fi trebuit să fie la a 15-a ediţie în acest an, dar din cauza pandemiei târgul a adunat doar 14 ani. Expoziţia se doreşte a fi o oază de lumină şi un îndemn pentru ca oamenii să se întoarcă la iubire, înţelepciune, bunătate.
“Faptul că am reuşit să păstrăm ideea şi să mergem mai departe pentru mine e suficient. Sunt 12 standuri din care unul e standul asociaţiei organizatoare cu obiecte donate de la fiecare artist. Cu bănuţii strânşi organizăm viitoarea ediţie. Avem artişti din Oradea, dar şi artişti creatori locali. La fiecare ediţie, expoziţia se reinventează, aduce noutăţi, sunt produse mai frumoase, mai bine lucrate. Trăim vremuri în care avem nevoie de dragoste, să ne iubim unii pe ceilalţi, să punem mai mult suflet, eu simt în ultimul timp că e mult egoism în jur. Aş vrea ca această expoziţie să fie o oază de lumină, or când spun lumină, spun şi celelalte nevoi: iubire, înţelepciune, bu­nătate”, a punctat Ileana Horoba Danci.
La actuala ediţie, Ileana Horoba Danci a venit cu colecţia de mărţişoare lucrate în porţelan, a păstrat o linie de alb cu accente de aur şi platină. În fiecare mărţişor a întruchipat o poveste: de la Măiastra la Mărţişorul Visător, buburuze, floare de colţ până la “primăvăriţa”, un sinonim pentru ghiocel care se foloseşte în special în sudul ţării.
Pentru prima dată, la “Mărţişor cu dor” au venit şi cei de la STILArt din Oradea, doi artişti plastici care se ocupă cu pictura şi sculp­tura, respectiv Mihaela Tătulescu şi Radu Târnoveanu. Mihaela a adus eşarfe vopsite manual, imprimate prin linogravură, felicitări şi mărţişoare inspirate din arta populară şi motive antropomorfe, iar Radu a expus bijuterii din metal, la care a folosit metaloplastia.
“Aceste mărţişoare sunt o notă de culoare. Lumea simte nevoia să iasă din zona cenuşiului şi o culoare poate să aducă lumină în suflet. Există o nişă de oameni care apreciază lucrurile mai aparte, mai altfel. Nu trebuie să dăruim ceva foarte scump, important e gestul. Dacă oferi mărţişoare care îţi plac ţie în primul rând, atunci sigur are efectul scontat. Ne ocupăm fragmentar de aceste lucruri. Noi suntem artişti plastici, în primul rând expunem pictură şi sculp­tură, dar sunt momente când accepţi cu bucurie să îţi revezi prietenii. Sunt oameni care sunt pe aceeaşi lungime de undă cu meşteşugurile. E şi o întâlnire de suflet”, a spus Mihaela Tătulescu.

Istoria dacică, transpusă în piese de ceramică

Din lumea arheologiei, la Mărţişor cu dor a ajuns şi muzeograful Marius Ardeleanu. În taberele de arheologie şi la atelierele de ceramică, organizate la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Marius Ardeleanu a învăţat alături de elevi cum se lucrează la roata olarului. Ulterior, a deprins şi meşteşugul manual al olăritului, astfel încât acum vine în faţa publicului cu obiecte inspirate din descoperirile arheologice, cu copii după replici arheologice.
“Chiup Atelier e un atelier de ceramică şi uz gospodăresc. Avem piese inspirate din descoperirile arheologice, vase borcan care se foloseau acum 2.000 de ani, ceşti- opaiţe care ajutau la iluminat, ceşti – vase de băut, boluri cu picior, replici după piese arheologice, inspirate din trecut. Ne inspirăm din piesele existente, la unele le dăm şi o tentă modernă. Oamenii sunt pasionaţi de istorie, vasele imperfecte, lucrate manual, au cel mai mare succes la public. Vrem ca prin aceste piese să educăm puţin publicul, pentru că fiecare tip de vas are o poveste. Îi putem duce cel puţin 2.000 de ani în trecut cu povestea fiecărui vas. Dintre piesele care au mare succes sunt aceste căţui, opaiţe dacice, modelate cu mâna, folosim doar ceară naturală care are un miros plăcut”, a precizat Marius Ardeleanu.

Din “Grădina Fluturilor” în “Grădina călătoare”

Pasionată de lumea florilor, Minerva Oţoiu şi-a transpus pasiunea în creaţiile brodate pe carneţele, semne de carte sau broşe. A venit direct din “Grădina fluturilor” de la Bastionul Măcelarilor din Baia Mare şi şi-a transformat standul într-o “grădină” în miniatură, o “Grădină călătoare” cu plante brodate. “De data asta am venit cu broderie pe carneţele, broşe şi semne de carte. În general, mă inspiră plantele şi nesfârşitele combinaţii de culori care îţi ies în cale când te plimbi printr-o fâneaţă. Mă relaxează această ocupaţie. Am învăţat să brodez de la mama, din cărţi. Lucrez cu sora mea. Ea e mult mai pricepută în arta broderiei. E prima dată când vin la acest târg”, a punctat Minerva Luca Oţoiu care îşi expune produsele alături de Irina Oţoiu.

„Animale croşetate” şi colecţii “De suflet”

Un alt stand care îţi atrage privirea imediat ce intri în spaţiul expoziţional e cel al “animalelor croşetate”. Povestea “animalelor croşetate” a început în timpul pandemiei. Atunci mama, fiica şi nepoata au găsit o activitate prin care să îşi umple timpul. Aşa s-au născut iepuraşii, ursuleţii, girafele, pinguinii şi unicornii croşetaţi.
“Am ajuns să avem peste 20 de jucării, aşa că le scoatem în lume. Am croşetat şi lucruri mai mici: îmbrăţişări de buzunar, broşe cu animăluţe, iepuraşi, ursuleţi, râme de compost pentru iubitorii de grădină. Lucrăm împreună, alegem culorile, modelele, ne completăm una pe alta, ne energizează bucuria copiilor. Lucrăm mult şi după tipare gata făcute, cumpărăm cărţi de croşetat. Unii copii vor un animal pe care pot să îl ţină în picioare, să meargă cu el la plimbare, să îl îmbrace, să îl pună la culcare. Alţii vor animăluţe cărora să le dea mâncare. Alţii îşi iau pinguini, ursuleţi care sunt mai bondoci să le ţină companie. Era un copil care avea un ursuleţ koala cu urechile pufoase, îl ducea cu el la medic ca să îi dea cu­raj”, au relatat Ioana şi Maria Lipotean.
De la târg nu lipseşte Lipo Iri cu pionii din lemn, cu caractere din po­veşti, cu babe Dochia. Credenţul Ancuţei a venit cu colecţia “De pus la suflet “ unde pot fi admirate miniaturi, păpuși-broșă, me­nite să bucure sufletele tuturor fetițelor, mici și mari deopotrivă. Zorele colorate a adus la expoziţie colecţia de mărţişoare brodate manual, „Aproape de suflet”. „Cu această colecție îndemn femeile să poarte aproape de suflet mărțișorul brodat care reprezintă o frântură din identitatea culturală și tradițională românească”, a spus Maria Brete, creatoarea mărţişoarelor. Nu lipseşte nici Atelierul Ana Art Pottery cu flori de primăvară din ceramică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.