Anul trecut, au existat multe perioade în care prețul energiei electrice din România a fost printre cele mai mari din Europa, conform informațiilor transmise de platforma EU Energy.
Pe cine au avantajat aceste prețuri? Pe producătorii de energie, pentru că au ținut tarifele ridicate, ale căror venituri au fost superioare, în ciuda faptului că uneori vânzările au fost sub cele din anii trecuți, iar profiturile au atins recorduri.
Profit uriaș pentru companiile de stat
Se spune că este criză energetică, însă bilanțurile companiilor energetice de stat arată bunăstare.
• HIDROELECTRICA a încheiat anul 2022 cu un profit record, de 4 miliarde lei, în creștere cu 32,7%, potrivit Fondului Proprietatea, care deține 20% din producătorul de energie.
Veniturile companiei au fost de 9,1 miliarde lei, în creștere cu 40,3%.
Profitul de 4 miliarde lei a fost obținut în condițiile unei producții de energie electrică mai reduse: 13 TWh, față de 16 TWh anul precedent.
• Un profit record l-a obținut OMV PETROM, producător de gaze și energie, prin centrala de la Petrobrazi.
Câștigul net din 2022 a fost de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior.
Vânzările companiei au atins valoarea record de 61 miliarde lei, de 2,3 ori mai mari decât cele din 2021.
Profitul net a fost de 10 miliarde lei, dar și contribuția la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde lei.
• Transportatorul național de gaze naturale TRANSGAZ a obținut un profit net de 369 milioane lei, de aproape două ori mai mare față de nivelul de 187 milioane lei în 2021, la venituri de 1,57 miliarde lei, în creștere cu 15%.
Veniturile din activitatea de echilibrare au înregistrat o creștere de 563 milioane lei pe fondul unui preț de tranzacționare mai mare cu 319,64 lei/MWh, cu o influență pozitivă de 604 milioane lei și a unei cantități mai mici cu 194.163 MWh, cu influență negativă de 41 milioane lei.
• Compania Națională de transport al energiei electrice TRANSELECTRICA a raportat un profit net de 529 milioane lei, în creștere cu 1.175 ori, comparativ cu 450.000 lei în 2021.
Veniturile totale operaționale realizate în intervalul ianuarie-decembrie 2022 au înregistrat o creștere semnificativă cu 67%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (6,28 miliarde lei în 2022 față de 3,756 miliarde lei în 2021).
Cantitatea tarifată de energie electrică a fost de 52,18 TWh, în scădere cu 7% față de 56,35 TWh în 2021.
• Producătorul de gaze de stat ROMGAZ a raportat un profit brut de 3,14 miliarde lei, în creștere cu 45% față de nivelul din 2021.
Romgaz și-a crescut profitul brut în 2022, cu doar 45%, la 3,14 miliarde lei, raportând un profit net de 2,54 miliarde lei, plus 33%, pe fondul unor afaceri și venituri mai mult decât duble.
Cifra de afaceri a fost de 13,4 miliarde lei (128% peste cifra din 2021), iar veniturile de 13,7 miliarde (122% peste rezultatul din 2021)
• NUCLEARELECTRICA, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă și unul dintre marii producători de energie ai țării, controlat de stat, a raportat un profit net de 3 ori mai mare, după primele 9 luni ale anului, în condițiile unei ușoare scăderi a producției de energie.
Nuclearelectrica a avut un profit net de 1,94 miliarde lei, la 9 luni, în condițiile în care, în perioada echivalentă a anului precedent, acesta a fost de 640 milioane lei.
Producția de energie electrică a fost cu 2,1% mai mică, de 7,4 TWh, dar veniturile din vânzarea energiei au crescut de două ori și jumătate, de la 2,1 la 4,9 miliarde lei.
Cine controlează resursele și producția de energie?
Întrebarea care se pune este de ce avem astfel de prețuri ridicate în condițiile în care România încă dispune de capacități de generare (hidro, nuclear, termo, energie alternativă)? Pentru a răspunde trebuie să analizăm cine deține producția și resursele, ca să vedem cine are interesul unor prețuri ridicate. Să le luăm pe rând.
• Producția de termo, care utilizează cărbunii, este deținută în totalitate de statul român, prin CEO Oltenia și CEO Hunedoara. Inclusiv minele de cărbuni.
• Producția de hidro, cu mici excepții, se află în proprietatea Hidroelectrica, companie de stat.
• Producția de energie nucleară este monopolul Nuclearelectrica, prin cele două reactoare atomoelectrice de la Cernavodă.
• Producția de energie din gaze naturale se împarte între stat și privat. Romgazul, prin centrala de la Iernut, arde gazul scos din solul românesc. Zona privată este reprezentată de OMV Petrom, prin unitatea de la Brazi. Însă 20% din OMV Petrom este deținută de Ministerul Energiei. Practic, statul este beneficiar al profitului companiei energetice.
Privatul controlează energia eoliană și fotovoltaică, dar ponderea acesteia este consistentă doar în zilele cu vânt puternic sau în perioada însorită, în cazul solarelor. Energia astfel produsă nu compensează, ci se adaugă la producția din sursele convenționale.
Prin urmare, observăm că stăpânul producției și al resurselor este statul român și tot el este principalul câștigător al creșterilor mari de prețuri la energie electrică și gaze, în condițiile în care 95% din creștere se duce la buget.
Politicienii de la putere, deși prin declarații susțin că fac tot posibilul să reducă prețurile, au tot interesul să țină curentul și gazele scumpe. Controlând finanțele statului, ei sunt interesați să aibă resurse cât mai mari pentru a le plasa populist către masa electorală. Se merge mereu pe ideea că românul va găsi tot timpul o soluție pentru a răzbi prin criza energetică, iar când alegerile se apropie vor începe să curgă pomenile electorale: pensii, salarii, bani în plus pentru bugetari etc.
