Mitru Leşe, edil veteran, despre tot ce mişcă (sau nu!) în Târgu Lăpuş!

Dacă vrei să-l găseşti pe Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş, aştepţi de dimineaţă să termine şedinţa de la Serviciul Public. Aşa începe ziua, coordonându-i pe cei din servicii, care-unde şi ce să facă. Abia apoi vine la Primărie. Îl laşi să se adune, apoi îl întrebi ce mai lucrează. Aşa s-a născut interviul de faţă, fără urmă de pregătire, fără pompă şi fală. Pur şi simplu venea cu ideile de la şedinţa operativă de dimineaţă şi cu gândul la altele ce-i urmează, joi şi vineri.

Rep: Ce investiţii aveţi în curs şi ce urmează după ele? Mai aveţi putere pentru altele, după cele două majore, de 2×5 milioane de euro?
Mitru Leşe: Sunt mult mai multe…De fapt, tot ce am depus spre finanţare, s-a finanţat. Sigur, sunt în diverse stadii. În­cep cu cele pe Axa 13 infrastructură urbană, cele două investiţii dincoace şi dincolo de pod. Infrastructură urbană cu trotuare şi piste de biciclete, de exemplu spre Baia Mare până la ieşire, iar dincoace de pod, de la primărie spre ieşirea din oraş. Astea sunt cele de 10 milioane euro, iar conex la ele sunt cele cu impact social, de construcţii: spre Baia Mare e o extensie a centrului medico – social, cu cabinete, terapie, în curs. Cu toate suntem dincolo de 50% executare, în noiembrie trebuie să fie gata. Apoi, peste drum, în spatele blocurilor, o sală de bowling şi fitness pentru tineri. Se adaugă zona de pieţe centrale, apoi trecem dincolo de pod, avem un bloc pentru tineri şi o grădiniţă. Cu infrastructura aferentă, toate pe Axa 13…cu 4 construcţii civile şi cu infrastructură. Nu am uitat, tot pe POR, investiţii în sate- grădiniţe în Rogoz şi Răzoare, ambele în execuţie, ajunse la 70-80%. Dar abia încep cu alte cele…în execuţie avem proiecte la CNI: la 70% executate am cămine culturale în Inău şi în Fântânele. În etapa viitoare primesc ordin de începere la bazin de înot, lângă bloc şi grădiniţă, pe platoul Tecioaia. Și tot la CNI avem în execuţie o bază sportivă în Rogoz, dar şi o creşă în oraş, deocamdată func­ționează la parterul campusului şcolar.
Rep: Chiar voiam să întreb…oraşul ca oraşul, dar aveţi 13 sate aparţinătoare. Cum îi manageriaţi, cum îi satisfaceţi şi pe sătenii oraşului?
M. Leşe: Am 13 sate aparţinătoare…trebuie să analizez, ca-n familia cu mulţi copii, să capete toţi. La unul adidaşi, la altul ce se poate. La fiecare, după necesitate. Dar mai am finanţări… de la AFM primesc staţii de încărcare maşini electrice, aveam oricum fotovoltaice pe instituţii, accesate înainte de război şi de criza energetică… ca termen de amortizare erau evaluate de 5 ani, acum aflu că la 2 ani se amortizează panourile, ba cogenerează 50% energie verde la toate instituţiile, de la spital la liceu, la zona de producţie a Primăriei. Nu vorbim de clădirea primăriei, care intră în altă finanţare, recent câştigată. Dar e nevoie de infrastructură la sate. Stau binişor, nu foarte bine, la reţeaua de drumuri de 13 sate, pentru 100% asfalt mai aveam nevoie de 28 kilometri de asfaltări. Pe Saligny am primit doar 19 kilometri, rămân cam zece kilometri pentru o viitoare finanţare. Urmează achiziţia, în maximum 2 luni încep lucrările. Dar am reuşit și să accesez finanţare pentru drumuri agricole, sunt singurul UAT din județ care a primit un milion de Euro pentru drumuri agricole, cam 8 kilometri. Punem în valoare lacul Dobricel şi nu numai, plus o variantă la drumurile judeţene pentru utilaje agricole. A treia oară am depus, dar am reuşit, pe 3 aprilie încep lucrările. Staţi aşa, nu puneţi altă întrebare, că mai am investiţii… (râde…). Am obţinut 6 autobuze electrice ce vor face legătura cu cele 13 sate, cu staţii de încărcare aferente, doar trebuie să fac depou în regie proprie. Am făcut remiză de pompieri, clar pot face un depou. Apoi, am două CAV-uri, în ce priveşte gestionarea deşeurilor. Mai am modernizarea primăriei. Dar în aşteptare, am studii pentru reabilitarea termică a zece blocuri, variantele anterioare nu erau rentabile, acum sunt. Apoi, am probleme în Dumbrava-Dobric-Stoiceni… când plouă au inun­daţii, când e secetă n-au apă, deci am proiect pentru reţele de apă/ canal. Apoi, ar fi modernizarea sediului 2 de primărie. Mai am de reabilitat termic şcoala din Rogoz, de exemplu. Lista se completează, e în continuă mişcare.
Rep: Ce mai rămâne de făcut?
M. Leșe: Mai sunt multe de făcut… inclusiv intervenţii de azi pe mâine… cum a fost episodul de iarna recentă. Sau modernizarea sediului ISU, era o centrală ter­mică a spitalului, a devenit remiză modernă de Situaţii de Urgenţă. Peste noapte s-a făcut. E bine să te gestionezi singur, ba să foloseşti comunitatea, cei ce au chemare să facă voluntariat. Am ajuns chiar la a face prevenţie…
Rep: Da, am auzit că „aţi legat” un hornar de un pompier…
M. Leşe: Da, aţi aflat-o şi asta… Am făcut o analiză a incendiilor, a activităţilor Comitetrului pentru Situaţii de Urgenţă. Am constatat în ultima analiză că 99% din ultimele incendii sunt la coşurile de fum. Un pompier bine pregătit, cu hornarul, verifică satele, casă cu casă. Sigur, unii m-au şi refuzat..să le curățăm hornul, în taxa modică pe care o plătesc oricum. Se curăţă hornul, iar pompierul atrage atenţia unde sunt nereguli, unde de trebuie făcute modificări. Prevenţie rea­lă. Oamenii în mare majoritate au agreat. Alţii refuză.
Rep: Vă simţiţi, cu tot ce am povestit, o „capitală de ţară”? A Lăpuşului, evident.
M. Leşe: Nu, nu mă simt, dar da, din cauza aşezării, ofer serviciile cerute, necesare. De la pompierii amintiți, care ajută la nevoie și în comune, la liceele ce oferă servicii, la spital, urmează bazele sportive, piscina. Se adresează şi lor. Ca exemplu, în proiectul cu autobuzele electrice, am implicat şi comuna Lăpuş, să-i deservim şi pe ei. La fel, dacă mi s-a cerut sprijinul în colectarea deşeurilor, am ajutat. E bine când poţi face bine. Nu facem concurs aici.
Rep: Aţi fost şi sunteţi performanţi în colectarea deşeurilor. Cu tot cu CAVurile, platformele pentru care vine finanţare, unde ajungeţi, treceţi de 80% colectare selectivă?
M. Leşe: Eu vreau să ajung undeva în ţinta de 90%… dar problema e că sunt obstrucţii…mai apar obstacole… Am depus prelungirea licenţei pentru colectare selectare… licenţa e pentru oraş, ni s-a spus că doar pentru oraş colectăm. Dar la nevoie am ajutat, inclusiv Baia Mare, am trimis utilaje. Ajuţi când e nevoie, nu când vrei. Vreau să ajung la 90%, chiar am avut discuţie la ANRSC, nu sunt localităţi care să aibă asemenea serviciu licenţiat. De la deszăpezire la măturat, la colectare. Dar stau după avize. Sigur că primesc prelungirea licenţei… dar aş ruga oamenii să fie mai civilizaţi. Nu înţeleg cum şi de ce aruncă gunoaie în şanţuri, păduri, în ape, când le vine maşina la poartă. Nu le cântăreşte nimeni, le cer doar să nu le amestece. Nu ai destule containere…pune în faţa porţii, le ducem cumva. Nici la CAVuri nu va fi taxă. Doar îi rog să fie responsabili. Sigur, de ar intra în funcţiune şi staţia de colectare 4 din SMID, să devină operaţională… ca să nu fiu nevoit să caut soluţii, să car în Oradea sau unde, pentru cele ce nu se pot valorifica, aş atinge uşor ţinta… ştiu ce să fac, îmi doresc, am resursa umană.
Rep: Câte comune din jur apelează la dvs. pentru colectare?
M. Leşe: Câţi au apelat au fost ajutaţi. Dar re­pet, am piedici.
Rep: La final, două obiective mari ce ră­mân de făcut.
M. Leșe: Aaaa, mai am multe de făcut. Aş vrea să duc la capăt colectarea selectivă. Apoi, aş vrea să ofer întreaga infrastructură tuturor satelor, dar să aibă răbdare, le facem odată cu deschiderea de linii de finanţare. Oricum, şi aici am de făcut împrumuturi pentru cofinanţări, la fonduri europene. Acel 1-2% ce trebuia pus, prin depreciere, cu criză economică, a devenit 10%, din păcate. Am atras undeva la peste 40 milioane de euro. După ce vă trimit lista detaliată a investiţiilor câştigate, veţi aduna, veţi vedea că sunt peste 40 milioane de euro veniţi în ultimii doi ani.