Una dintre cele mai așteptate acțiuni ale crescătorilor de ovine este măsurișul sau ruptul sterpelor. În această zi, proprietarii de stâne se adună să își împartă cotele de lapte, iar mai apoi se pun pe distracție.
Așa s-a întâmplat și în zona “La Ulmoasa”, din satul Negreia. Aici gazdă de stână este Găvrilă Pintea, care deține singura stână din sat. Pe vremuri erau patru turme de oi. Acum, noroc cu Găvrilă care mai păstrează această tradiție.
Acțiunea s-a desfășurat într-un cadru natural deosebit și a început cu binecuvântarea turmei, făcută de preoții Adrian Gheorghe Paul și Gabriel Chiuzbăian. Apoi cele patru familii care au adus oi la stână au continuat cu mulsul oilor și înțărcatul mieilor. Obiceiul e important pentru că prin cântărirea laptelui muls se împart cotele pe oaie și pe familie, fiecare știind la cât va avea dreptul până la toamnă. Apoi, cu toții, au petrecut în natură, de la mic la mare, și s-au înfruptat din bucatele pregătite de Romelica: aperitive, caș, urdă, mici, cârnați și carne prăjite pe grătar, gulaș cu carne de miel (pregătit de părintele Gabriel), balmoș și, bineînțeles, un pahar de horincă, coniac, vin, bere, apă și suc. Fiecare a servit ce i-a poftit inima.
Ciobanii lucrează zi și noapte
A fost un prilej să vezi pe viu tradițiile din Negreia, să le oferi o lecție copiilor, dar mai ales să te simți bine alături de cei dragi, departe de gălăgia orașului. Sunt fericiți că merg la oi, strigătul de bucurie transmițându-l și celor care, din diverse motive, nu urcă la stână. Unii mergeau pe jos, însă, cei mai mulți cu mijloace de transport auto. Pentru că accesul era dificil, invitații au lăsat autoturismele în curtea lui Tănăsie, iar ginerele Mircea Husti i-a transportat rând pe rând, cu jeepul, până la stână.
Găvrilă Pintea a fost cioban mereu. În urmă cu 4 ani s-a apucat de afacere, iar acum deține aproape 200 de oi și miei. În această primăvară a vândut 140 de miei, iar 40 i-a lăsat pentru a întineri efectivul. A fost un an bun și a vândut la prețul de 22 lei/kg.
Viața oierilor nu e tocmai ușoară. Că-i vreme bună, că-i rea trebuie să fie prezenți în mijlocul oilor. Ciobanii lucrează zi și noapte, în plus mai au probleme și cu animalele sălbatice. La stâna lui Găvrilă vin frecvent urșii, iar câini abia că mai fac față.
“Solicit sprijin asociațiilor de vânătoare să ne protejeze de fiarele sălbatice. Greutăți întâmpin și cu mulsul că nu găsesc pe nimeni să ne ajute. Dimineața la ora 5 trebuie să fii în strungă. E greu să te trezești așa de vreme. Nici terenurile nu le lucră oamenii. Noi le întreținem aproape la jumate satul. Le-am concesionat sau cumpărat. Plata o fac în produse sau bani. Când le lăsăm toate se umplu de huci. E greu la oi, dar asta este boala noastră nebunească” – spune Găvrilă.
Cioban transformat în gazdă de stână
Cașul, brânza și urda le vinde la cererea clienților și nu este nevoit să stea prin piețe. Dacă rămân, produse le valorifică la o asociație din Șomcuta Mare. A vândut la un preț de 38-40 lei/kg de caș, brânză sau urdă. Zeci de ani a fost cioban la oile altora. Acum e stăpânul oilor sale.
“M-am săturat să fiu cioban și să am grijă de oile altora. Acum le am pe ale mele și sunt fericit. Am drag de oi. Toată afacerea o fac cu fondurile personale, iar din subvenția primită de la stat, îmi achit jumătate din cheltuielile cu îngrijitul oilor pe vară. Mă bucur că pot păstra această tradiție și, în plus, îi pot ajuta pe alți crescători care au câteva oi doar ca să aibă puțină brânză necesară pentru familie. După măsuriș fiecare crescător va primi caș și urdă în mai multe etape care vor urma. Producția pe care o va primi fiecare crescător este în funcție de cantitatea de lapte avută la măsuriș. De la cele 211 oi cu lapte crescătorii au muls peste 90 de litri. E destul de bine, iar ei vor primi câte 60 de kile de brânză pentru fiecare litru de lapte. Cu rele cu bune, m-am obișnuit în fiecare an să practic această îndeletnicire. Dacă există seriozitate, vine și puțină satisfacție financiară. Din nefericire, sunt tot mai puțini oameni serioși care să iubească și să îngrijească bine animalele. Eu cu soția și băiatul nostru o să facem tot ce ne stă în putință să păstrăm această tradiție” – a încheiat Găvrilă.
