A apărut, în aceste zile, numărul dublu – iulie și august – al revistei de cultură NORD LITERAR, cu un conținut consecvent valoric, după cum v-am obișnuit. Revista este editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș și apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Dar să vă prezint sumarul acestui număr din miezul verii. Poemul lunii este semnat de scriitorul Ștefan Jurcă. Nu am uitat că s-a împlinit un an de când ne-a părăsit poeta Ioana Ileana Ștețco. Eseistul Ion Papuc publică un excelent text despre condiția autorului și gloria lui. Crede că „valoarea trăiește mai degrabă camuflată, ascunsă în anonimat, și sunt necesari mulți ani până când ea este revelată.” Pilde Rimbaud, Lautréamont, ori Hölderlin.
Criticul literar Irina Petraș răspunde, în fel personal, la întrebarea: Cum va fi lumea viitorului? Vorba ardeleanului: „Va fi cumva, că niciodată n-o fost să nu fie oarecum”. Universitarul timișorean Alexandru Ruja scrie despre reperul axiologic al literaturii române, scriitorul, marcat de încercări grele, Ștefan Augustin Doinaș. Criticul literar Delia Muntean analizează poezia Marilenei B. Matei, stabilită la Madrid, iar criticul literar Daniela Sitar-Tăut analizează cartea distinsei universitar Ana Olos, despre un sfert de veac de studii canadiene la Baia Mare. Rubrica Orfeu găzduiește un grupaj de poeme semnate de Ioan Es. Pop, poet premiat în țară și străinătate, cu obârșiile în Vărai. Criticul și istoricul literar Ovidiu Pecican, directorul revistei clujene „Steaua”, evaluează epicul lui Florin Bănescu, din recentele sale două romane.
Și scriitorul Alexandru Ivasiuc este evocat în revistă. S-a născut la Sighetul Marmației, în 12 iulie 1933 și a murit, nedrept, la cutremurul din anul 1977. Cu o traiectorie biografică încărcată de dramatism, a dăruit literaturii române câteva romane care au marcat epoca. A participat la mișcările studențești din București, a fost arestat, a făcut cinci ani de închisoare și doi ani de domiciliu obligatoriu. Profesionist al ideii, Ivasiuc se apropie de opera lui Mihail Sebastian, Mircea Eliade, ori Camil Petrescu. A rămas un scriitor care a dat o nouă față romanului românesc. În 12 iulie, s-au împlinit 90 de ani de la naștere.
Criticul și istoricul literar Mircea Popa scrie despre poezia lui Victor Felea. Universitarul clujean Mircea Muthu ne comunică opinii pertinente despre ornamente și țesături tradiționale. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, cu acribie, a selectat opinii de la dezbaterea organizată în cadrul Zilelor Revistei de Cultură NORD LITERAR, la care au participat personalități importante ale culturii românești. Se împlineau 20 de ani de la apariția primului număr al revistei noastre. Tema moderată de Gheorghe Pârja s-a referit la local și național în presa culturală.
Poeta și eseista Doina Uricariu, din New York, scrie despre cartea „Cornul inorogului”, de Bogdan Crețu. Poetul și diplomatul Nichita Danilov, premiat anul trecut la Desești, îl recitește pe Nichita Stănescu în cheie proprie. Sunt și multe secvențe biografice, care ni-l redau pe marele poet dintr-un unghi inedit. Colega noastră Raluca Hășmășan, preocupată de ivirea tinerilor poeți în agora literară, scrie despre maramureșeanul Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului „Gânduri sfâșiate de timp”.
Însemnările Adrianei Ungureanu despre Calabria sunt trecute prin filtrul lectorului Christian Crăciun. Un volum de versuri semnat de Miruna Mureșan este comentat de Iuliana-Andrea Pop. Farmecul eminescian, arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii și a guvernării, este titlul sub care profesoara dr. Terezia Filip decantează reveria poetică și structura imaginarului la autorul „Luceafărului”. Interviul este genul publicistic prin care se descoperă personalități. Sonia Elvireanu prezintă cartea Pușei Roth, cu Christian Tămaș, scriitor, traducător, filosof, cercetător și profesor universitar. Convorbirile din regatul ideilor ni-l prezintă în ipostaza de filosof.
Daniel Marian scrie despre poetul Gabriel Gherbăluță. Poezie semnează Paul Romaniuc, Pascu Balaci, Liviu Coroiu, Dan Rotaru. O fericită întâlnire dintre matematică și poezie ne prilejuiește dialogul cu Elena Liliana Popescu. Despre Europa made în Turkey, adică palatul Dolmabahce, narează Dalina Bădescu. Neobosit ca o stea lactee, cum ar spune Carolina Ilica, parodistul Lucian Perța locuiește în confortul liric al lui Ioan Es. Pop. Mariana și Valeriu Stancu ni-l prezintă pe poetul portughez Jose Manuel De Vasconcelos, pe care în acest an l-am întâlnit la Festivalul Poezia la Iași.
Prezentarea artistică a revistei aparține artistului plastic Mircea Bochiș. Acest număr este ilustrat cu fotografii cu case și porți maramureșene din Muzeul Satului din Baia Mare. Fotografi: Ștefan Bela, Cristian Robescu, Gabriel Motica și Marius Mureșan. Revista poate fi procurată la unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Lectură plăcută!
