Maria Niță, de la Vocea României, la alte succese muzicale internaționale

0
671

Are o voce puternică, melodioasă și este o fire vulcanică pe scenă. Maria Niță reușește să capteze atenția publicului prin talentul și dăruirea sa. Recunoaște că în realitate este o fire mai timidă, dar pe scenă reușește să dea tot ce e mai bun și să fie ea însăși sută la sută. Anul trecut, Maria Niță a fost prezentă și în emisiunea-concurs, “Vocea României”.
A făcut parte din echipa lui Tudor Chirilă și a ajuns până în etapa a treia. Succesele muzicale au continuat și în acest an, pentru că Maria Niță s-a întors cu premii importante de la festivaluri internaționale. Cu toate că este foarte talentată și afirmă că muzica e parte din ființa sa, Maria Niță nu a decis dacă va continua pe acest drum. Acum e elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național “Gheor­ghe Șincai” din Baia Mare, iar în viitor își dorește să se înscrie la Facultatea de Drept din București.

Premiată în muzică, din copilărie

R: Când ai început să cânți? Cine ți-a insuflat dragostea pentru muzică?
M.N.: Eu am început să cânt pe la 5 ani. M-au auzit niște prieteni de familie care aveau fetele la Cercul de Muzică Ușoară de la Palatul Copiilor. Le-au spus părinților mei că aș avea potențial și le-au recomandat să mă ducă la Palatul Copiilor. Prima mea apariție pe scenă a fost în cadrul Festivalului “Ursulețul de Aur”. Am cântat în duet cu o colegă de la grădiniță, “De ce nu are ursul coadă?” Fiind micuțe nu îmi amintesc să fi luat premiu, dar în următorul an când aveam 6 ani am luat premiul I. Am urmat cursurile Palatului Copiilor. Încă le urmez până voi pleca la facultate. De acolo, cu colegele din grupa unde eram înscrisă am mers la diferite competiții muzicale: Delfinul de Aur, Ursulețul de Aur, inclusiv la concursuri din străinătate. Am luat premii frumoase. Am ajuns la niște realizări frumoase împreună cu profesoara mea, Adriana Diaconu. Nu sunt o persoană cu care e ușor de lucrat, pentru că am o personalitate puternică, dar eu am îndrăgit-o din prima clipă pe doamna Adriana Diaconu și avem o relație frumoasă.

R: Mai sunt în familia ta persoane talentate?
M.N.: În familia mea, mătușa din partea mamei a fost profesoară de muzică și unchiul meu are o pasiune pentru muzică, el cântă într-o trupă locală. Mai mult lucrează pe partea instrumentală. Cântă foarte frumos la pian, la fel și verișoara mea care e la Colegiul de Arte. Pe partea de muzică vocală doar eu sunt în familie. Părinții mei lucrează în domeniul juridic nu au legătură cu muzica. Am studiat de la 7 ani pian cu mătușa mea. Am studiat și chitară. Mă bucur mult. Când eram mică nu eram mereu încântată de orele de studiu, de repetiții, dar acum realizez cât de important e pentru un artist să cunoască și un instrument. Mă ajută mult. Am cântat și acompaniată de mine, dar de regulă în concursurile de muzică mergi cu negativul. Când am ocazia, mă acompaniez.

În echipa lui Tudor Chirilă, la Vocea României

R: Anul trecut ai avut o prezență încântătoare în emisiunea Vocea României. Cum a fost acea experiență muzicală?
M.N.: Pentru mine Vocea României a însemnat una dintre cele mai mari realizări ale mele. A fost și un vis. Mereu mă uitam la emisiune. Știu fiecare câștigător în ordine cronologică. Antrenorul și echipa din care am făcut parte a fost un vis al meu. Mi-am spus că, dacă voi ajunge la Vocea României, îmi doresc să colaborez cu Tudor Chirilă. Eu l-am ales mai mult din în­că­pățânare. M-am gândit că, dacă mi l-am dorit atât de mult și dacă tot s-a întors, să îl aleg. E un antrenor de nota zece, ascultă multă muzică, are o cultură generală de apreciat. Nu știu cât de compatibilă am fost cu el. Eu sunt mai sensibilă și el are un stil de lucru care duce către armată, e mai sever. Dar mai mult ca sigur că aș fi regretat dacă nu aș fi făcut alegerea asta. Mereu m-aș fi gândit cum ar fi fost.

R: Până în ce etapă ai ajuns în cadrul emisiunii?
M.N. : Am ajuns până în a treia etapă, cea a duelurilor. E o experiență unică, nu am mai avut parte de asemenea experiențe. Nicăieri nu găsești ce se află acolo, să stai în preajma vedetelor, să povestești cu ele, să ceri sfaturi despre industria muzicală, să afli lucruri care sunt de la ele de acasă, din industria muzicală de la București, așa ceva nu găsești decât la Vocea României.

Succese muzicale internaționale și autohtone

R: Anul acesta cum a fost din punct de vedere muzical?
M.N. : Eu zic că a fost un an reușit. Am participat la trei concursuri mari: Ursulețul de Aur, la un concurs în Portugalia unde au fost concurenți din mai multe țări. Fiecare țară a avut oportunitatea de a trimite un singur concurent și un singur membru în juriu. De la noi din țară eu am fost trimisă în concurs, iar doamna Doina Bentu a făcut parte din juriu. Au fost niște voci fabuloase. Eu nu am mai avut așa emoții pe scenă și înainte să intru pe scenă de la Vocea României. Într-adevăr cred că am fost cei mai buni dintre cei mai buni. Eu am obținut premiul al treilea, fiind singura voce feminină de pe podium alături de două voci incredibile: un concurent din Cuba a obținut premiul al II-lea și premiul I a revenit unui concurent din Italia. La Ursulețul de Aur, anul acesta am obținut trofeul de aur și împreună cu grupul Ștrengărițele pe care îl avem de vreo 10 ani am obținut tot trofeul de aur. Am mai fost la Istanbul, la un concurs internațional unde am obținut premiul I. A fost mare concurență, au fost niște voci senzaționale. Am fost trei reprezentante din Baia Mare. Toate trei ne-am ridicat la măsura așteptărilor.

R: Am văzut că ești o fire vulcanică pe scenă, ai și o voce puternică și plină. Ce stil te caracterizează?
M.N.: De curând am descoperit blues-ul. Cred că ăsta e stilul care mă caracterizează cel mai bine. Eu am o fire vulcanică pe scenă, dar în viața reală nu atât de mult, e un gen muzical care îmi dă libertate să mă exprim cum vreau eu.

R: Cu cine ți-ar plăcea să cânți?
M.N.: Eu mă visez pe aceeași scenă cu Lady Gaga, artistul meu preferat din străinătate, iar din România cu Irina Rimes.

R: Ce înseamnă muzica pentru tine?
M.N.: Scena pentru mine este locul în care uit de absolut tot ce se întâmplă în jur, nimic nu se mai aude în jurul meu. De multe ori cânt cu ochii închiși, fiind într-o stare personală prin care vreau să exprim emoția. Simt că asta fac cel mai bine, să cânt. E locul unde sunt eu sută la sută. Muzica va ocupa mereu un loc important în sufletul meu. Nu știu dacă voi continua pe calea aceasta. E pasiunea mea de când eram, copil. Întotdeauna am fost fetița care cântă. Este ceea ce sunt, ceea ce fac cel mai bine, ceea ce îmi place să fac cel mai mult. Nu aș putea nici măcar o zi să trăiesc fără muzică. Și când sunt în casă, fără să vreau mă trezesc cântând. Și la școală mai cânt când îmi cere vreun profesor. Dar sunt destul de timidă la școală, nu îmi place să ies în evidență prin asta.

R.: Ce alte pasiuni mai ai?
M.N.: În afară de muzică îmi place mult să scriu poezii, să compun. Încerc să compun și muzică. Acum câțiva ani am fost și într-o trupă de teatru. Muzica a ocupat mereu un loc destul de mare. Pe viitor planul meu e să dau la Facultatea de Drept din București. Anul acesta voi mai avea mici cântări în Baia Mare. Am fost invitată în Belgrad, Slovenia, Malta, Estonia și să fac parte pentru prima dată dintr-un juriu în Bulgaria. Voi face tot posibilul să onorez invitația din Bulgaria.

R.: Un gând pentru tinerii care îți ascultă muzica…
M.N.: Le mulțumesc celor care îmi ascultă muzica, dar sper ca emoția pe care o am în momentul în care cânt să se transmită și lor. Sper să fie și ei motivați să-și urmeze pasiunile.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.