Asta încerc eu să scriu despre conferinţa care a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. După patru zile petrecute în lumea poeziei, artei, tradiţiilor şi credinţei.
Sau dacă mă iau după spusele lui Donald Westlake: Dacă ceea ce ai de făcut pare simplu, înseamnă că nu ai aflat încă totul. Aşa a fost debutul conferinţei şi mijlocul, şi finalul. O prelungire a conferinţei care a avut loc la Sinaia, amfitrion fiind inventatorul maramureşean, dr. ing. Ştefan Marinca, preşedintele IEEE Solid-State Circuits Society România. Născut la Budeşti, o minte sclipitoare, care se poate lăuda cu multe brevete de invenţii în domeniul referinţelor de tensiune. Ca să ne facă şi mai curioşi, l-a adus la Baia Mare pe Tom O’Dwyer, fost manager la Analog Device, care nu mai are nevoie de prezentare în lumea tehnologiei, iar virtual, că tot vorbim de tehnologie, au prezentat lucrări, Toshihiko Hamasaki, de la Institutul de Tehnologie din Hirosima şi Haruo Kobayashi, profesor emerit la Gunma University din Japonia. I-a fost alături lui Ştefan şi profesorul Marius Neag, de la Cluj-Napoca.
Mi-a plăcut să văd în sala de conferinţe, alături de cadre universitare, cercetători şi inventatori, să asculte prelegeri despre „Starea microelectronicii”, eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Ingineriei Electrice și Electronice (IEEE) România, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Grupul de firme Electro Sistem SRL, elevi de la Clubul de robotică „Tech-X”, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetul Marmației. A fost şi un moment de reculegere în memoria inventatorului băimărean, Jack Goldstein.
Oricât încerci să umanizezi ştiinţa, te loveşti de formule, de grafice, de termeni, care nu te lasă să foloseşti metafore. Dar conţinutul e important. Făcând un top al celor mai importante invenţii: computerul, bomba atomică, internetul, avionul, telefonul mobil, inima artificială, panourile solare, roboţii, laserul, inventatorul Marinca a concluzionat că cea mai importantă este tranzistorul, de la el plecând toate celelalte. Şi a vorbit maramureşeanul nostru, cunoscut mai mult în America decât în Maramureş, despre valoarea siliciului, neuitând să spună că deşi se pare că nisipul nu are valoare, are inteligenţă. Şi ne-a mai vorbit despre tranzistorul bipolar şi despre efectul Early şi despre patentul înscris în SUA şi premiat la Competiţia inovatorilor de la Boston. Şi multe ne-ar mai fi putut spune, dacă nu presa timpul.
Profesorul Toshihiko Hamasaki, de la Hiroshima Institute of Technology, a prezentat istoria ultimilor 30 de ani, din Japonia, în domeniul industriei semiconductorilor. Ce înseamnă tehnologia şi cum poţi să sporeşti profitul şi competiţia acerbă trecând de la circuite simple, la echipamente cu circuite integrate. Asta înseamnă strategie de dezvoltare, cercetare, inovaţie. Am văzut pe ecran firme de renume, producţie, competiţie, diversificare, tehnologie Hi tech, care conduce la produse Hi tech.
A urmat profesorul Haruo Kobayashi, cu prelegerea „Istoria colaborării dintre cercetare și industrie în domeniul designului de circuite analogice la Universitatea Gunma, Japonia. Succintă, traducerea lui Ionuț Fodoruț, absolvent al Universității ETH din Zurich (Elveția).
Răbdător, fostul manager al companiei Analog Devices, Tom O`Dwyer, a vorbit despre ce înseamnă o companie de 100 de miliarde de dolari şi ce înseamnă tehnologia şi competiţia în domenii de vârf.
Înainte de a pleca spre Bucureşti, Teodor Ardelean a ţinut să spună că revoluţia tehnico-ştiinţifică este sub aprobarea lui Dumnezeu şi mi-am adus aminte că Ştefan Marinca, odată, vorbind despre ştiinţă şi credinţă, mi-a dat să citesc cartea „Dumnezeu şi ştiinţa”, dialogul unui filozof, cu doi oameni de ştiinţă. Dar până unde merg ştiinţa şi curiozitatea umană?
Felicitări Ştefan Marinca pentru ceea ce eşti, pentru ceea ce faci şi continuă să pui întrebări ce ar trebui să facă România să fie ca Japonia sau ca SUA! Continuă să spui că valorificarea banalului nisip, care se transformă în siliciu pur, este muuuult mai profitabilă decât valorificarea aurului. Şi îndeamnă, tinerii mai ales, să încerce să INVENTEZE O NEVOIE, cum le spuneai cândva studenţilor băimăreni.