„O întâlnire de suflet și de mare respirație românească” a avut loc în această săptămână la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Autorii Ion şi Ileana Botoş au lansat volumul „Românii din dreapta Tisei (Maramureșul istoric, Transcarpatia, Ucraina). Documente. Vol. I”.
Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Românii din dreapta Tisei, Documente”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Volumul reunește documente referitoare la istoria românilor din dreapta Tisei, cu precădere din intervalul 9 noiembrie 1914 – 10 martie 2023.
“Maramureşul este Maramureş numai atunci când îl înţelegi integral”
Autorul volumului, Ion Botoş, a recunoscut că această lansare de carte “este o sărbătoare. Maramureşul este Maramureş numai atunci când îl înţelegi integral. Noi suntem împletiţi şi uniţi, aceeaşi limbă vorbim”.
La rândul său, moderatorul evenimentului, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare a transmis aprecieri faţă de eforturile familiei Botoş de a se implica într-un astfel de demers, dar a accentuat şi unicitatea Maramureşului.
“Avem în faţă o familie care se dedică în majoritatea manifestărilor lor unor scopuri nobile şi unul din acesta vizează perspectiva de a mai putea conceptualiza Maramureşul adevărat în formula sa virtual integrată şi integrală. Maramureşul este teritoriul cel mai fascinant al românismului, romanităţii şi românităţii atât prin datul natural de la Dumnezeu, al reliefului de aici, cât şi prin deschiderile permise de ferestrele istoriei. În această carte sunt aşa de multe lucruri care ne pot provoca lacrimi sau ne pot da fiori de plăcere ţinând cont de modul în care aici broderia istoriei a făcut opera diversă, atât în consolidarea unei fiinţe etnice, cât şi mai apoi în fărâmiţarea acestei etnosfere”, a punctat Teodor Ardelean.
O prezentare amplă a lucrării, a conjuncturii istorice a avut conf. univ. dr. Ștefan Vișovan.
“Lucrarea în ansamblu este o reflectare deosebit de importantă a vieţii unei importante comunităţi de români care, în ciuda vicisitudinilor pe care i le-a hărăzit istoria, a prosperat, şi-a păstrat identitatea graţie unei înalte conştiinţe de neam, graţie ataşamentului de tradiţie şi respectului faţă de înaintaşi, toate acestea fiind promovate de o seamă de intelectuali de acolo, fiind promovate de familia Botoş pe care trebuie să o admirăm pentru această activitate”, a spus Ştefan Vişovan.
„Această recuperare pentru memoria colectivă este un capital câştigat şi consolidat”
Istoricul Viorel Ciubotă a accentuat că volumul “este de fapt o înfăţişare a luptei pe care familia Botoş o duce de zeci de ani pentru recunoaşterea populaţiei româneşti de acolo, adică să i se recunoască naţionalitatea. Nişte români atât de buni nu sunt recunoscuţi de statul roman ca şi cetăţeni ai României. Românii din dreapta Tisei nu primesc cetăţenie română din cauza originii lor. Şi atunci domnul Botoş a sintetizat în acest prim volum toate documentele din care reiese că ei au dreptate şi nu statul. Cel mai mare favor al Guvernului roman ar fi să le recunoască cetăţenia fără să facă atâtea documente câte li se cer acum”, a punctat dr. Viorel Ciubotă.
Cu o definiţie lirică excepţională despre Maramureş care aparţine poetului Ioan Alexandru, aşa şi-a început discursul prof. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea. „Maramureș, murmure amar/ De mirese mari nemăritate/ Cerul greu în tine s-a scăpat/ Și nu-i cine și cu ce-l mai scoate”. Gheorghe Mihai Bârlea a mai amintit că legăturile sale cu Transcarpatia au început imediat după Revoluţia din 1989. Atunci a luat contact cu esenţa sufletului românilor din Transcarpatia.
„Este important că după 2000, dincolo de graniţele politice are loc o reîntregire a Maramureşului şi o redobândire a conştiinţei că maramureşenii nu suntem doar noi, din stânga Tisei, ci şi cei din dreapta Tisei, această recuperare pentru memoria colectivă şi conştiinţa românească este un capital câştigat şi consolidat. În pofida faptului că au trecut sub stăpânirea atâtor imperii şi atâtor seisme şi drame istorice, românii şi-au păstrat o verticalitate românească şi o conştiinţă puternică. În acelaşi timp, limbajul în comunicarea obişnuită nu a fost atât de afectat cum a fost în Basarabia. Eu când am trecut dincolo prima dată am avut un şoc emoţional şi un şoc cultural. Pivotul existenţei noastre în istorie a fost, este şi rămâne limba română. Acest lucru a păstrat nealterată conţiinţa de neam”, a concluzionat Gheorghe Mihai Bârlea.
