Odinioară, Băile Coștiui, chiar dacă nu de o capacitate uriașă, erau un magnet, așa cum erau băile sărate de la Ocna Șugatag. Era linie de autobuze din Sighet la Coștiui, erau cabane de întreprinderi, satul maghiar trăia din cazări și servicii, după secole de minerit în cupole de sare. A urmat declinul, în timp ce Ocna Șugatag a înflorit. Acum, se pare că autoritățile locale pun piciorul în prag.
„A durat, dar am ajuns în linie dreaptă. Avem proiect făcut pentru reabilitare, nu stăm după fonduri, facem din bugetul local. Din luna martie eu zic că ne tot apucăm de treabă. Dar pe faze. Deocamdată, vreau să scoatem din paragină. În timp, ținta mea e să ajungem la un fel de aquaparc. Acum însă, pe etape. Obținem certificarea pentru apa sărată, e în curs. Apoi reabilităm bazinul, vedem ce se poate face cu clădirea băilor din spate, am cerut expertiză, de se poate salva. Barul străvechi de la intrare mă tem că nu, deocamdată o să-l mascăm cu gard și panouri, apoi vedem” – ne spune primarul din Rona de Sus, Alexa Semeniuc.
După care, vine a doua fază, și ea în curs, reabilitarea castelului Appafy, monument istoric.
„Nu putem face din ea orice. A fost reședință nobiliară, apoi Regie a Sării, apoi școală. Avem un muzeu al mineritului în sare acolo. Vom reabilita clădirea, în timp vom încerca să îi dăm folosință, de la săli de conferință la cazare, de ce nu?” – mai spune primarul.
Unul din documentele vremii spune că însuși Pintea Grigore Viteazul ar fi atacat cu ai săi haiduci castelul Appafy, în căutare de pradă bogată.
Reamintim, băile au ajuns în anii 90-2000 pe mâna unui “investitor care n-a investit”, apoi s-a judecat cu primăria din cauza rezilierii contractului. Ulterior, o alunecare majoră de teren a afectat sursa de apă sărată, lacul de deasupra Coștiuiului a fost anulat, acoperit de un versant. Părea că nu mai e nimic rămas pentru Coștiui. Și mai facem o dată apel la memoria dvs… satul maghiar din comuna majoritar ucraineană are o mulțime de atuuri: apa sărată, fostele mine acum inundate, o vecinătate peste dealuri, la doar 2-3-4 kilometri de Valea Stejarului, de Oncești și de Bârsana, de pe Valea Izei. Are o biserică veche în care se află cea mai mare pictură a lui Hollosy Simon, un sfânt Ioan de Nepomuk în centru – legendarul protector al minelor, are pădure protejată de gorun, un Drum al Crucii. Edilul spune că va încerca, cu ajutorul unor speologi, să vadă dacă se poate deschide o galerie tip cupolă, pentru vizitare, ca la alte celebre Ocne din țară.
Excelent! succes lor