În județul Maramureș se găsesc acumulări de minerale cu compoziții diferite, constituite în zăcăminte de substanțe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale sunt reprezentate de minereuri polimetalice (Ilba, Nistru, Băița, Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț, Poiana Botizii, Țibleș, Baia Borșa și Vișeu), mineralizații cuprifere (Nistru, Poiana Botizii, Baia Borșa, Vișeu), mineralizații auro-argintifere (Săsar, Valea Roșie, Dealul Crucii, Șuior, Băița), depozitele de betonită de la Răzoare și Valea Chioarului și acumulările de șisturi bituminoase în raza localităților: Vișeu, Borșa, Săcel și Târgu Lăpuș.
De asemenea, Maramureșul beneficiază de diferite roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diferite construcții și ca plăci decorative; pietriș și nisip în albiile majore ale râurilor Someș, Lăpuș, Vișeu, Ruscova, Tisa, Iza, precum și roci silicoase pentru abrazivi.
Depresiunea Maramureșului a fost un vechi golf terțiar. Din acest motiv regiunea este bogată în sare.
În Evul Mediu, printre cele mai importante exploatări de sare s-au numărat și cele din Maramureș (la Coștiui, Rona, Ocna Șugatag, Slatina, Slătioara și Vadu Izei). Acestora li se adaugă izvoarele suprasărate (saramuri, slatine) care se găsesc la Coștiui, Ocna Șugatag, Slătioara, Botiza, Bogdan Vodă, Ieud și Rona de Sus.
Pădurile, una dintre bogățiile naturale cele mai importante ale regiunii Maramureș, ocupau încă la sfârșitul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a teritoriului. Fondul forestier al Maramureșului furniza, pe lângă masa lemnoasă, o gamă bogată de produse accesorii ca: fructe de pădure (afine, coacăzul de munte, zmeură, mure, ciuperci), diferite plante medicinale și rășini.
Între anii 1848-1870 s-a înregistrat cea mai mare producție de aur și argint. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, producția de aur a început să scadă pe măsura adâncirii exploatării și întâlnirii unor filoane mai sărace, crescând în schimb producția de cupru și plumb. În anul 1907, a luat naștere Fabrica „Phoenix”, unde se producea acid sulfuric, sulfat de cupru, acid azotic, suflat de magneziu etc.
Analizând calitatea apelor din punct de vedere biologic s-a constatat că, în general, starea acestora este bună și moderată, cu excepția corpurilor de apă: Cisla și afluenți – stare proastă – lipsă ihtiofaună și macrozoobentos absent în luna mai; Cavnic-izvoare-am. EM Cavnic – stare slabă – macrozoobetosul este slab diversificat; Firiza – av. Ac. Firiza – cf. Săsar și afluenți – stare proastă – lipsa ihtiofaunei; Ilba – proastă, s-a constatat pustietate biologică (lipsă pești) și nevertebratele sunt slab reprezentate.
În conformitate cu prevederile din Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin HG nr.964/2000 a fost elaborat Programul de acțiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole. Lista localităților unde există surse de nitrați din activități agricole cuprinde 35 de localități din județul Maramureș identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, după cum urmează: Ardusat, Ariniș, Bârsana, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Călinești, Câmpulung la Tisa, Cicârlău, Coaș, Coltău, Fărcașa, Gârdani, Groși, Leordina, Mireșu Mare, Oncești, Petrova, Recea, Remetea Chioarului, Rona de Jos, Rona de Sus, Rozavlea, Săcălășeni, Săliștea de Sus, Sălsig, Sarasău, Satulung, Seini, Șieu, Sighetu Marmației, Șomcuta Mare, Strâmtura, Ulmeni, Vadu Izei, Vișeu de Jos
Lista siturilor contaminate/potențial contaminate cuprinde 30 de poziții (www.apmmm. anpm.ro/Raport privind starea mediului în județul Maramureș în anul 2010), acestea fiind situri contaminate cu metale grele prin prezența iazurilor de decantare, haldelor de steril de mină și depozitelor de cenuși de pirită aparținând CNMNP Remin SA Baia Mare, dar și terenuri contaminate cu metale grele ale SC Romplumb SA Baia Mare și Cuprom SA București – Sucursala Baia Mare. Din datele deținute de APM Maramureș și cuprinse în această Listă, la nivelul județului există o suprafață de 602,42 ha poluată cu metale grele.
Calitatea aerului a fost afectată în municipiul Baia Mare de către emisiile de gaze și pulberi cu conținut de Pb de la SC Romplumb SA Baia Mare (la indicatorii SO2 și Pb din PM10) și de către emisiile din sursele difuze de încălzire și din trafic, în perioadele reci ale anului caracterizate prin calm atmosferic. SC Romplumb SA Baia Mare a încetat activitatea în luna ianuarie 2012, astfel încât se estimează o îmbunătățire semnificativă a calității aerului la indicatorul SO2. Calitatea apelor de suprafață este afectată în principal de către apele de mină aparținând CNMPN Remin SA Baia Mare, care sunt deversate neepurate sau parțial epurate, în apele de suprafață (cel mai afectat este râul Cisla). Calitatea solului a fost afectată de surse punctuale din industria minieră și metalurgică (depozitele de deșeuri miniere, incintele SC Romplumb SA Baia Mare și Cuprom SA București – Sucursala Baia Mare) care au poluat o lungă perioadă de timp cu metale grele solul în imediata lor vecinătate, însă la ora actuală acest impact s-a diminuat considerabil, prin reducerea și ulterior încetarea acestor activități.
Lista cu siturile contaminate/potențial contaminate inventariate conform Hotărârii Guvernului nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului cuprinde 30 de poziții (www.apmmm.anpm.ro/ Raport privind starea mediului în județul Maramureș în anul 2010). Cele mai importante situri sub aspectul poluării solului cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As etc.) sunt următoarele: Zona municipiului Baia Mare – poluare cu emisii industriale de compuși de sulf și metale grele datorită prelucrării minereurilor neferoase de către SC Romplumb SA, precum și de la depozitele de pirite arsenioase din apropierea fostei Flotații Centrale; Zona orașului Tăuții-Măgherăuș și comuna Recea (sat Săsar și sat Bozânta Mică), ca urmare a activității SC ROMALTYN MINING SRL și a companiei CNMPN REMIN SA Baia Mare; Zona Exploatării Miniere Nistru și Băița; Zona Exploatării Miniere Ilba Handal; Zona Exploatării Miniere Baia Sprie – cu halde de steril și iazul de decantare aferent; Zona Exploatării Miniere Cavnic cu haldele de steril și iazurile de decantare aferente; Zona Exploatării Miniere Herja cu haldele de steril aferente; Zona Exploatării Miniere Băiuț cu haldele de steril și iazurile de decantare aferente; Zona Exploatării Miniere Baia Borșa cu haldele de steril și iazurile de decantare aferente. Pe teritoriul județului Maramureș sunt inventariate 17 iazuri de decantare, din care 16 inactive (15 închise și iazul de decantare Aurul.
Pe raza județului Maramureș există inventariate aproximativ 300 halde de steril de mină aparținând următorilor agenți economici: CNMPN REMIN SA Baia Mare, SC CUART SA Baia Mare, RA ROMSILVA București, CN Uraniului București. Dintre haldele aparținând CNMPN Remin SA Baia Mare un număr de 74 au fost deja ecologizate de către Grupul Central de Închideri Miniere.
În conformitate cu prevederile din Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin HG nr.964/2000 a fost elaborat Programul de acțiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole. În cadrul acestui program pentru județul Maramureș au fost identificate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitrați 35 de zone, după cum urmează: Ardusat, Ariniș, Bârsana, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Călinești, Câmpulung la Tisa, Cicârlău, Coaș, Coltău, Fărcașa, Gârdani, Groși, Leordina, Mireșu Mare, Oncești, Petrova, Recea, Remetea Chioarului, Rona de Jos, Rona de Sus, Rozavlea, Săcălășeni, Săliștea de Sus, Sălsig, Sarasău, Satulung, Seini, Șieu, Sighetu Marmației, Șomcuta Mare, Strâmtura, Ulmeni, Vadu Izei, Vișeu de Jos.
