A venit toamna! Ce (ne) facem? Oferte culinar-medicinale impresionante ale toamnei

Cel mai ușor e să te deprimi ușor de venirea toamnei, să cazi în astenii. Deși fie vorba între noi, astă vară ai stat în casă că era irespirabil, la 40 de grade. Acum, nici toamna nu-i bună… Ba este! Și e plină de oferte ale naturii, care mai de care.

Plante medicinale

Deși am avut parte de o secetă majoră, o seamă de plante mai au ce ne oferi. Așa e, coarnele s-au cam uscat și au căzut. Dar după ploi, își vor reveni măceșii. Apropo, nu doar pentru eleganta dulceață: “Măceșul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. Ceaiul de măceșe tratează intoxicațiile, diareea, afecțiunile hepatice, febra, viermii intestinali (în acest caz, și pulberea de măceșe este foarte eficientă), palpitațiile. Afecțiunile rinichilor și ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semințe de măceș.”
La fel, mai poți găsi mentă, cimbrișor (efect antitusiv; bun expectorant; tratează infecțiile respiratorii, susține func­ționarea normală a ficatului; ameliorează durerile de cap; combate stresul și susține detensionarea nervoasă). E plin de brânduși de toamnă, pe Internet circulă fel de fel de sfaturi, dar nu uitați că e toxică… n-avem noi studii farmaceutice să le dozăm astfel încât să nu ne facă rău. Pas!

Poți aduna în schimb muguri de pin. La fel, rădăcini de cicoare, cea cu efecte antiinflamatorii. Se mai pot aduna crenguțe de afin cu frunze, pentru ceai. La fel, castanul, cu variațiunile sale. Cu cele comestibile ne-am lămurit… la 15 lei suta de grame prăjite. Dar castanul sălbatic?
“Preparatele din castanele sălbatice, flori și scoarța sub formă de infuzie, ulei, decoct, pulbere și extracte uscate sau solubile obținute, în industria farmaceutică, au adevărate proprietăți medicinale, cu efecte miraculoase asupra sistemului circulator, a bolilor vasculare, ele vindecă suferințele provocate de afecțiuni grave – accidente vasculare, tumori cancerigene, până la suferințele provocate de hemoroizi sau varice”.
E și vremea ienupărului, ce se găsește masiv în anume locuri din Maramureș, ba sătenii dau foc tufelor, îi încurcă… fără să știe că sunt ingredientul principal în fabricarea ginului. Adică diferența de la 20-30 lei/litrul de tescovină sau horincă de cereale la 80-100 lei litrul de gin! În plus, „ienupărul tratează reumatismul, răceala, bronșita, bolile de piele, elimină piatra existentă la nivelul vezicii urinare. Fructele de ienupăr constituie și ele un remediu natural pentru anemie, lipsa poftei de mâncare, artroza. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arterio­sclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările”.
Mai poți găsi și scaiul vânăt. La fel, își revine după ploi păducelul, cunoscut pentru ceaiurile pentru cardiaci.

Mai de pe lângă casă

E și vremea hreanului!
„Hreanul pe lângă întrebuințarea în alimentație este și un presupus medicament nedovedit științific, fiind utilizat în tratamentul afecțiunilor renale, reumatismului, bronșitei, afecțiunilor dinților (parodontoză), bolilor de inimă, inflamațiilor articulare, sinuzitei, paraziților intestinali. Hreanul se presupune că are multe calități terapeutice, fiind utilizat și la stimularea poftei de mâncare, tratarea gastritei și echilibrarea tranzitului intestinal”.

Apoi, nu omitem merele (pe alocuri avem producții bune de tot), perele, dar și strugurii! Bogați în antioxidanți și nutrienți, ajutând la reducerea inflamației, protejarea inimii, îmbună­tățirea vederii, a articulațiilor și funcțiilor creierului. Sfecla este o sursă bogată de nitrat, împiedicând apariția demenței. Abundă de antioxidanți, acid folic, potasiu, și mangan, acesta din urmă ajutând la absorbția calciului în oase și la coagularea sângelui. Nucile îmbunătățesc metabolismul și reduc colesterolul din corp. Nucile au proprietăți anti-inflamatorii, ajută intelectul (sunt simbolul inteligenței), îmbunătățesc fertilitatea masculină și sănătatea oaselor.

Evident, ciupercile!

Recentele ploi au repus ciupercarii pe drumuri, au restartat poftele de mâncare sănătoasă, naturală, de rod al pădurii neatins de urmă de poluare. Au apărut deja ciupercile de câmp, dacă sunteți atenți, pe pășunile unde au păscut vaci și oi sunt champignoane, de 100 de ori mai bune decât cele din comerț.

Cu condiția să NU le luați cele cu lamele albe. La fel, a apărut masiv Pălăria șarpelui/Piciorul căprioarei/Macrolepiota, o ciupercă puțin folosită, dar delicatesă gătită ca șnițel sau prăjită direct în ulei. Semne bune se văd și la lizierele pădurilor. Deocamdată, apar hribii de toamnă, la fel apar hribii cică mai puțin valoroși, din familia Leccinum, cei de plop, de mesteacăn, cu picior negricios. La fel de delicioși. Avem așteptări de asemenea la apariția ghebelor, a diferiților altor hribi, a încă unui val de oițe odată cu încălzirea, dar și a periodicelor Trompeta piticului.

Avem deci motive suficiente, dincolo de pasteluri și de belvederi, de a ne bucura de toamnă! Castane, must, ceaiuri delicioase aromate, cartofi la cuptor, prăjituri cu mere, dovleac la cuptor, orez cu ghebe, papricaș de hribi cu mămăligă, vinul tulburel, primele țuici “verzi”, continuăm lista sau “v-am lăsat” cu gura-apă înainte să ne încălzim?