– Urmare din nr. 10469/2 octombrie 2024 –
Alin Loi este unul dintre elevii de nota 10 ai Maramureșului. A obținut la examenul de bacalaureat, nota maximă la proba de limba și literatura română. Este o continuare a performanței școlare din gimnaziu, pentru că Alin a fost notat cu 10 și la proba de limba și literatura română de la Evaluarea Națională.
Pe parcursul studiilor liceale pe care le-a urmat la un profil real, respectiv la matematică-informatică în cadrul Colegiului Național “Gheorghe Șincai” din Baia Mare, fostul licean s-a implicat în activitățile de cunoaștere, mobilizându-i exemplar și pe colegii săi, astfel încât aceștia să nu rămână doar cu amintirea că au trecut și ei cândva prin liceu. Așa că, Alin Loi a devenit fondatorul principal, coordonatorul și îndrumătorul unui club de dezbateri pe care l-a înființat în cadrul colegiului de prestigiu din Baia Mare. Aici, elevii au analizat subiecte diverse, reușind să descopere chiar și o altă fațetă a ceea ce înseamnă studiul unei opere literare. Pe de altă parte, Alin s-a implicat în realizarea unor scurtmetraje cu care a obținut de fiecare dată un premiu, reprezentând cu succes Colegiul Național “Gheorghe Șincai” la competițiile naționale din acest domeniu. Acum, Alin Loi începe o nouă etapă în viața sa: aceea de student. El va studia la Facultatea de Drept din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde speră să-și facă vocea la fel de bine auzită ca și în timpul liceului.
Premiat pentru două scurtmetraje la care a fost regizor, scenarist, actor
R: O altă performanță a ta e aceea că ai fost premiat pentru un scurtmetraj, doi ani la rând. Despre ce este vorba?
A.L.: În primul an, am participat cu un film, “Contraste”, tema festivalului de atunci a fost Diametral-opus. Și atunci am pornit cu ideea unor prieteni care pe parcursul vieții aleg căi diferite și la un moment dat se întâlnesc din nou și se confruntă. Am avut susținere din partea profesorilor, dar am luat doar locul III. Ne-am ambiționat și am decis să participăm și la ediția din acest an. Tema a fost Pierdut în ritm.
Nu am vrut să facem ceva clasic, așa că am ales ritmul comunist. Am redat în cadrul filmului viața pe care au dus-o părinții și bunicii în timpul comunismului. Am vrut să arătăm că, indiferent că a căzut sau nu regimul comunist, noi tot așa continuăm să trăim. În film este vorba despre o familie care se confruntă zi de zi cu greutățile din perioada regimului. Avem ca personaje principale un miner și soția sa, casnică. La un moment dat, presiunea a fost atât de mare, încât au decis să fugă din țară, având un prieten care lucra la presă. Eu am jucat rolul prietenului. Au avut o tentativă de a fugi din țară, dar au fost prinși, iar prinderea respectivă a însemnat faptul că ne-am pierdut în ritm și nu am putut să scăpăm. Am fost actor, regizor, scenarist. M-am implicat trup și suflet în acel film, și cu recuzită, locurile unde am filmat au fost la mine la țară, în Strâmbu Băiuț, respectiv Băiuț. Am improvizat și redacția unui ziar, atunci se tipăreau ziarele cenzurate. Ideea de a putea scăpa din țară a fost legată de faptul că eu ca muncitor la presă, puteam să fac rost de delegații să îi scot din țară. Protagoniști în film au fost tot colegi ai mei. Le-a plăcut foarte mult. Am avut-o pe Teodora Țolaș care a intrat și la Facultatea de Teatru, a mai fost un coleg de clasă, l-am luat pentru rolul minerului, a intrat foarte bine în pielea personajului. Festivalul de scurtmetraj, etapa națională, a avut loc în Constanța.
„Teoretizând atâta, informația se pierde în neant”
R: Ce ai schimba din sistemul educațional dacă ai putea?
A.L.: Modul în care se predau materiile. Nu e neapărat vina profesorilor sau a elevilor, ci e o problemă de sistem. Exceptând matematica ce se învață pe hârtie, în cazul materiilor precum fizica, chimia, informatica, nu se pune suficient accent pe ele, nu se predau așa cum trebuie. Fizica este o materie care studiază evenimentele din jurul nostru. Noi avem nevoie de experimente. Nu să primim concluziile și apoi să vedem experimentele. Eu ca elev la matematică-informatică am rămas cu prea puține informații din fizică. Există multă tehnologie. Putem să vedem practic și apoi să învățăm teoria. Tot teoretizând atâta, informația se pierde în neant. La fel la chimie, pentru că a fost colegiul în reabilitare, abia în clasa a XII-a am putut să facem experimentele. La putere sunt niște oameni care nu văd modul în care s-a schimbat societatea și nu conștientizează care sunt nevoile elevilor. Inclusiv la limba și literatura română studiem de zeci de ani aceleași opere. M-a întrebat bunica mea ce opere mai studiez și mi-a spus că pe acelea le-a studiat și ea la școală. Nu are sens să stăm să analizăm ce a vrut să spună un autor sau să insistăm pe mijloacele folosite în realizarea operei. Nu se pune suficient accent pe gramatică, pe ortografie. Chiar dacă ele s-au învățat în gimnaziu, se uită. Văd multe mesaje pe social media, scrise greșit. Și eu pot să știu toate operele, ce a vrut să spună autorul, de ce, cum, știu toate metaforele folosite, dar să am mari lacune în a scrie sau în a mă exprima, ceea mi se pare greșit. De exemplu, la școală nu învățăm cum se face o cerere. Ajungem la facultate ne trebuie o cerere, o adeverință, nu cunoaștem instituțiile unde să ne adresăm în cazul unei probleme.
R: Unde vei studia acum după finalizarea liceului?
A.L.: La Universitatea Babes-Bolyai, la Facultatea de Drept. Am fost foarte hotărât pe acest domeniu încă de când eram mic. Vedeam filme cu avocați, judecători, procurori. Îmi place mult analiza pe psihologia oamenilor. Practic trebuie să faci niște puzzle-uri sociale să rezolvi niște probleme. Este o slujbă și stresantă, îmi place să lucrez într-un mediu stresant, presant, dar și statutul pe care mi-l oferă m-a motivat să aleg această specializare.
R: Ce le-ai transmite colegilor de vârsta ta?
A.L.: Să își caute pasiunile, să se lege de cel mai mărunt lucru pe care îl plac. Să înceapă să experimenteze, chiar dacă nu sunt orientați spre o anumită carieră. E important să nu piardă timpul. Pentru mine, 4 ani de liceu au trecut foarte repede. Mai ales că primii doi ani au fost acoperiți de pandemie. Clasa a IX-a am urmat-o online și o parte din clasa a X-a. Nu am vrut să plec din liceu doar că am stat în bancă, am ascultat un profesor, am scris, am dat un test, am vorbit cu nu știu care, am vrut să fac lucruri de care să îmi amintesc cu drag, lucruri din care să învăț ceva și cu care să merg mai departe în viață. Să profite de timpul pe care îl au pentru că trece foarte repede, dacă nu au ceva de făcut pot să inventeze să creeze ei ceva. Și clubul acesta s-a făcut din nimic. Trebuie să se înconjoare de oameni cu care au preocupări comune, oameni care să îi susțină, niciodată să nu țină cont de oameni care spun că nu are rost sau nu au izbânzi de reușită, orice experiență contează.