Un cuplu german se declară fascinat de frumuseţea Maramureşului. Volker Bulitta și Lilli Steier au decis să se mute în Botiza. Mai mult, cei doi străini au început să renoveze case tradiţionale de lemn, oferind turiştilor o fărâmă din autenticul ţinutului maramureşean.
În prezent, proprietatea cuplului german, de 100 de hectare, găzduiește patru căsuțe pentru oaspeți. Una dintre ele, Casa Palaga, are 200 de ani vechime și păstrează tavane și uși originale, o cameră de zi uriașă cu cărți, artă și covoare lucrate manual. Experienţa celor doi soţi a fost relatată în The Guardian.
Cuplul german a descoperit farmecul regiunii Maramureș în timpul unei excursii de drumeție la scurt timp după revoluția din 1989.
„Zona Maramureșului, situată aproape de granița cu Ucraina, păstrează un aer de basm, cu obiceiuri străvechi și o viață strâns legată de natură. Peisajul este dominat de dealuri unduitoare, presărat cu căpițe de fân care dau un aspect primitor zonei. În prima dimineață, am pornit să mergem pe moșie, admirând pădurile sălbatice de stejar și mesteacăn argintiu, un pârâu limpede în patul său stâncos și sute de fluturi, precum și caii, caprele, bivolii și turma prietenoasă și vocală de vite din munți ai lui Volker și Lilli, crescuți organic”, notează The Guardian.
Continuând plimbarea lor prin Botiza, jurnaliştii britanici au descoperit mănăstirea Botiza, biserica din Ieud, dar şi Cimitirul Vesel din Săpânţa şi Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei.
„Plimbarea noastră ne duce pe lângă mănăstirea din Botiza, un complex foarte elfic cu turnuri ascuțite și arcade de lemn. La o scurtă distanță spre est, biserica Ieud este cea mai veche dintre cele opt biserici de lemn din zonă, incluse pe lista UNESCO. Construită în 1628, are un acoperiș cu două straturi, iar fiecare centimetru din interiorul său este pictat exuberant cu sfinți, diavoli, animale, copaci și flori. Muzeul Satului Maramureș din Sighet, la aproximativ 40 de mile vest, are o colecție de case din lemn din mai multe raioane și secole, reconstruite la fața locului de-a lungul unei alei întortocheate. Faptul că bisericile sunt toate bine întreținute și utilizate arată importanța pe care o are creștinismul ortodox în zonă” – mai scriu jurnaliştii.
The Guardian vorbeşte şi despre gastronomia maramureşeană, arătând că oamenii locului pun accent pe perioadele de post. „Regulile stricte de post în Postul ortodox (3 martie-19 aprilie anul acesta) interzic carnea pe toată perioada, iar lactatele sau ouăle în multe zile, ceea ce înseamnă că mâncarea locală include mâncăruri vegane gustoase, cum ar fi zacuscă, un fel de ratatouille tartinabilă și dulceață picantă de ardei iute roșu”.
În ciuda acestor elemente atemporale, ”România este departe de a fi blocată în trecut. Sectorul său tehnologic este în plină expansiune, iar țara are unele dintre cele mai mari viteze de internet din Europa. Casele drăguțe din lemn ar putea juca un rol și în viitorul său. Anul trecut s-au înregistrat valuri de căldură record în România, dar un vecin care are o casă din lemn reconstruită după specificațiile lui Lilli este foarte fericit. ‹‹Când afară sunt 35C, în interior sunt 23C plăcute, deoarece lemnul este un izolator excelent. Am internet rapid prin fibră optică în interior, dar oamenii trec afară cu cal și căruță. Este atât de mișto››”- este concluzia jurnaliştilor de la The Guardian.
