Tot mai multe persoane care se confruntă cu anxietate sau depresie cer ajutorul psihologilor. Pandemia de coronavirus și izolarea din acea perioadă și-au pus amprenta asupra sănătății mintale a multor cetățeni, iar afectate sunt toate categoriile de populație, indiferent de vârstă.
„Anxietatea și depresia nu aleg. Oricine poate să ajungă la un moment dat să se confrunte cu aceste dezechilibre. Am avut în terapie de-a lungul timpului tineri, adulți, femei, bărbați. Oameni de afaceri, politicieni, sportivi de performanță, olimpici la matematică, pensionari. Așadar nu există un tipar. Sigur că tinerii sunt mult mai deschiși să caute ajutor. Ei nu au atât de multe prejudecăți, nu sunt atât de «virusați» în această direcție, ca noi, adulții. Înainte de pandemie, studiile spuneau că două treimi din populație au cel puțin un episod anxios de-a lungul vieții. După pandemie, aproape toată lumea se confruntă cu anxietate. Din punctul meu de vedere, anxietatea și depresia nu sunt boli, stricto senso. Sunt deconectări de sine. Adică «eu cu mine nu (mai) sunt prieten». De ce sunt în creștere astfel de dezechilibre? Pentru că suntem supuși unei presiuni uriașe zi de zi. La toate nivelele: financiar, social, relațional, profesional. Educația noastră este în mare bazată pe frică. În copilărie, la școală, în societate. Suntem învățați să ne ancorăm în exterior – «Așa trebuie, așa nu trebuie», «Asta se face, asta nu», «Asta e frumos, asta e urât» etc. – nu înăuntrul nostru și atunci suntem foarte ușor de destabilizat. Nu știm mai nimic despre noi, despre ce ne place și ce nu, despre ce simțim. Asta facem în terapie: ne împrietenim cu ce simțim, cu emoțiile noastre și mutăm focusul din exterior, înăuntru. Cu alte cuvinte, învățăm să fim propriul reper” – a declarat psihologul Ela Balaj.
Un motiv pentru apariția anxietății este și modul de viață, care devine tot mai stresant. Pe lângă serviciu și sarcinile cotidiene, suntem bombardați cu informații pe rețelele de socializare, unele alarmiste, care accentuează starea de presiune în care ne aflăm. Pe termen lung, acest lucru ne afectează.
„La cât haos există în ultimul timp, e foarte ușor să fim destabilizați. Suntem bombardați cu informații zi de zi. Și printre ele cu mult balast. Dacă nu avem capacitatea de a distinge între ceea ce ne folosește și ce nu, între ce putem și nu putem controla, apare anxietatea. Apoi, după ce o vreme ne tot agităm, se instalează depresia reactivă la anxietate. Sistemul nostru nervos are două componente: sistemul nervos parasimpatic (odihnă și digestie) și sistemul nervos simpatic (reacția luptă sau fugi). Când trăim sub presiune funcționăm pe mod «supraviețuire» (simpatic). După ce o perioadă mai lungă sau mai scurtă trăim așa, apare anxietatea, urmată de atacuri de panică și nu de puține ori, de depresie” – mai explică Ela Balaj.
