Am primit recent o minunăţie de piatră semipreţioasă record. Povestea ei aduce cu cele de legendă, cu ciotorna de aur de la Cavnic, cu meteoritul opritor de uşă de la ştiri: o găseşte prietenul şi colaboratorul Ionică Pop pe o vale, vrea să ne-o dăruiască. N-o duce în casă, o pune în faţa blocului în tufă…unde stă fără probleme, până ne vedem. Chiar aşa, cine ar lua un bolovan de jasp şi l-ar duce acasă, în Baia Mare să facă din el…să zicem pandantive, ceea ce se face în toată lumea.
O minunăţie de jasp cât un cap de copil. Impresionant. Ceea ce ne-a făcut să punem întrebarea: Oare se pot găsi minunăţii prin Maramureş fără să cobori în mine, să scotoceşti creierul munţilor?
Ne răspunde montaniardul: ”Avem aşa-zisele aflorimente, sunt locuri unde rocile ies la suprafaţă, în general datorită eroziunilor. Hai să exemplificăm. Avem afloriment de gisp la Botiza. De cuartite în Băiţa, unde am fost împreună astă iarnă, dolomite la Preluci. Avem alte cuarţuri, aşa-zisele diamante de Maramureş, în Lunca la Tisa. De pe fundul mării Tethis avem roci cu fosile marine, la Buteasa, Peteritea, Chiuzbaia. Avem aflorimente de mică la Preluci şi Răzoare. De roci corneene-sedimentare la Budeşti şi Măgura Glodului. De cărbune chiar la Tăuţii de Sus, unde a fost părăsită exploatarea din cauză că s-a aprins”.
Deci ce frumuseţi poţi găsi la suprafaţă, fără efort? Aceste jaspuri, cuarț cu structură microcristalină care aparține clasei oxizi, înrudit cu calcedonia.
”Piatra de jasp brun care a fost venerată de culturile antice pentru frumusețea și proprietățile sale vindecătoare. El a fost folosit de romani pentru sănătate și de nativii americani pentru protecție și succes la vânătoare. Totodată, există referiri la pietrele de jasp în literatura greacă, ebraică, asiriană și latină. Jaspul fiind folosit inițial ca material de sculptură și abia apoi în bijuterii sau alte accesorii vestimentare decorative”.
Apoi, cuarţurile amintite, acele false diamante de care erau foarte mândri moroşenii noştri.
”În stare pură, cuarțul este incolor, impuritățile din cristal determină culoarea mineralului. Cuarțul cristalizează frecvent în goluri existente în roci numite geode. Clivajul este inexistent în spărtură având o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara de duritate Mohs”.
Să nu uităm granaţii, ce se găsesc în Defileul Lăpuşului, pe Dealu Mare, dar şi pe Preluci.
”Frecvent apar sub forme masive grăunțoase sau cristale scurte, compoziția chimică a cristalelor este influențată de compoziția rocilor înconjurătoare. Frecvent granatele sunt prezente în peridotite și serpentinite, în roci metamorfice (gnaisuri și eclogite) sau în sedimentele din văile apelor curgătoare. Granatele sunt utilizate frecvent ca bijuterii, ca abraziv datorită durității, ca cristale în componența laserului, precum și pentru producerea undelor ultrascurte cu frecvențe ridicate. Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice, cuarțul era utilizat ca piatră în bijuterii”.
Mai adăugăm calcedonia de la Trestia, altă frumuseţe.
Cum ar veni, nu umblaţi cu nasul pe sus prin munţi. Mai ştiţi ce comori găsiţi?
