• Au participat „lucaciști”, dar și elevi și profesori din Sighetu Marmației și Satu Mare •
În perioada 25 – 31 octombrie 2025, un grup de 39 de elevi și profesori de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, dar și din Sighetu Marmației și Satu Mare a purces într-o aventură intelectuală și afectivă, derulată sub semnul Mediteranei – simbol al dialogului și al convergenței culturale.
Proiectul „Horizons Éducatifs Méditerranéens – Orizonturi educative mediteraneene”, derulat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și coordonat de profesoarele Carmen Matiaș, Margareta Radu și Daniela Sitar-Tăut, a propus un concept educativ excepțional și atipic: învățarea prin descoperire, prin contactul direct cu patrimoniul cultural european. Deviza – „La Méditerranée, un pont entre les cultures” – a devenit firul roșu al unei pedagogii a deschiderii și a sintezei între trecut și prezent, între cunoaștere și revelație.
Educația ca itinerar al interiorității și valorificării sinelui
„Voyager, c’est grandir par la découverte des autres!” (n.r. A călători înseamnă a crește prin descoperirea celorlalți) – aceasta a fost chintesența proiectului: voiajul privit ca act de creștere interioară, ca întâlnire cu Celălalt, dar și cu Sinele. Elevii, provenind din ciclul liceal, au trăit experiența unei pedagogii în mișcare, în care istoria, arta, geografia și limbile străine s-au reunit într-un curriculum viu, dinamic, reverberativ, încărcat de sensuri și de imagini. Fiecare oprire – Graz, Genova, Marsilia, Barcelona, Padova – a devenit o lecție interdisciplinară, o meditație despre civilizație, frumusețe, responsabilitate și identitate europeană.
Graz – lecția rafinamentului și a echilibrului
„Primul popas l-am făcut la Gratz, unde am văzut Schlossberg și Turnul cu Ceas (Uhrturm) – simbolul orașului, aflat pe o colină cu vedere panoramică, majoritatea mergând pe jos și doar câțiva luând liftul. Am trecut pe lângă primărie și Piața Principală (Hauptplatz) – inima orașului vechi, plină de viață, terase și clădiri istorice, într-o atmosferă tipic austriacă. În Hauptplatz, elevii au învățat că armonia între tradiție și modernitate nu este doar o temă arhitecturală, ci și un modus vivendi”, a relatat prof. Daniela Sitar-Tăut.
Genova – între adâncuri și înălțimi
„La Genova, orașul lui Cristofor Columb, am vizitat Acvariul imens, apoi casa exploratorului, într-o lecție autoghidată despre vis și perseverență. Prin ochii elevilor, peștii exotici și coralii transparenți s-au transformat în simboluri ale diversității, iar urcarea în Bigo Panoramic a fost o ascensiune spre înțelegerea lumii: de sus, portul părea un palimpsest al istoriei mediteraneene. Acvariul din Genova se deschide ca un templu marin, o planetă albastră. Sub ochii noștri, oceanul nu mai părea doar o întindere albastră, ci o bibliotecă vie, scrisă în limbajul mișcării și al luminii. Următorul, scurt popas, ne-a purtat spre Casa lui Cristofor Columb. Aici, între zidurile de piatră, s-a născut visul care avea să redeseneze hărțile lumii, al celui care a cutezat să traverseze necunoscutul și nu a fost doar navigator, ci un constructor de punți între lumi și civilizații”, a completat relatarea prof. Carmen Matiaș.
Marsilia – orașul dintre civilizații
„În Marsilia, oraș-port, istoria și arta se amestecă într-o polifonie fascinantă. Vizita la Vieille Charité, un vechi azil, cu o arhitectură impresionantă, un muzeu viu, cu mumii de animale: de ibis, de pisică și de gazelă, dar și o istorie a civilizațiilor, de la greci la amerindieni a deschis poarta către un univers al memoriei – cu sculpturi, artefacte, relicve ale civilizațiilor antice, înfățișate interactiv. Notre-Dame de la Garde care veghează orașul de pe colină, a devenit un loc al meditației asupra spiritualității în epoca vitezei. Chiar dacă marea nu a facilitat excursia cu ferryboatul spre Insula If, care a fost anulată din pricina vremii nefavorabile, elevii au redescoperit povestea contelui de Monte Cristo, injust încarcerat vreme de 18 ani în fortăreața de pe insulă, o istorie despre curaj, perseverență, demnitate”, a precizat prof. Margareta Radu.
Barcelona – orașul lui Gaudí, ,,arhitectul lui Dumnezeu”
Prof. Daniela Sitar-Tăut a mai adăugat că „Barcelona a constituit o revelație a fanteziei, bogăției de simboluri, culorilor. În fața Sagradei Familia timpul parcă a încremenit pentru a absorbi frumusețea dantelăriei arhitecturale. Am avut norocul unei vizite ghidate pentru elevi, în care ni s-au explicat etapele de construcție ale catedralei, geneza și simbolistica fiecărei fațade și a turlelor, dispunerea meșteșugită a vitraliilor. În Parcul Güell, geometria s-a modulat în ingeniozități sinusoidale, într-o lecție despre libertatea spiritului și puterea frumosului de a modela identități. Fântâna în formă de salamandră, Scara împodobită cu fântâni, Sala Hipostilă cu coloane dorice ce evocă o pădure de piatră, cu coloane ce seamănă cu trunchiuri de copaci și un tavan împodobit cu ceramică reprezentând cerul, Piața Naturii și banca sa ondulată, proiectate cu tehnica trencadís, relevă ingeniozitatea lui Gaudí, care considera că principala sa sursă de inspirație este natura, integrând elemente organice în arhitectură și utilizând materiale reciclate”.
Croaziera pe mare – o pedagogie a orizontului
Pe vas, diminețile erau matinale, cu răsăritul privit de pe punte și un mic-dejun bogat în specialități mediteraneene. Participanții au descoperit teatrul de pe vas, cinematografele, cazinoul, discoteca cu muzica anilor ’80, karaokeul și multe alte activități pline de energie, precum partyurile din ultima seară. Nu au lipsit nici cumpărăturile din orășelul de la bord. La etajele 9 și 10, copiii s-au bucurat de piscine spațioase, jacuzziuri și zone de relaxare cu vedere la mare. Vasul de croazieră s-a dovedit a fi un oraș plutitor, combinând confortul unui hotel de lux cu atmosfera relaxată a unei vacanțe pe mare.
Padova – reflecția și recunoștința
„Ultimul popas, Padova, a oferit o concluzie simbolică: după efervescența Mediteranei, tinerii au regăsit pacea și introspecția în Basilica Sfântului Anton, sfântul recuperator al obiectelor pierdute, protectorul celor care și-au pierdut liniștea sufletească sau suferă de o boală incurabilă și în Biserica Sfânta Giustina, care au devenit spații ale tăcerii sacre, iar Prato della Valle – ni s-a înfățișat ca un adevărat muzeu statuar în aer liber”, a mai spus prof. Daniela Sitar-Tăut.
Dincolo de peisaje, proiectul a fost o experiență de organizare, răbdare și cooperare. Profesorii coordonatori au armonizat programul dens cu nevoile grupului, iar elevii au învățat disciplina conviețuirii. Această dimensiune comunitară a fost, poate, cea mai profundă lecție asimilată: educația nu presupune doar acumulare de cunoștințe, ci și modelare de caractere.
