• Viziune nouă, manieră de abordare modernă
Ministerul Educației a pus în consultare proiectul noii programe școlare pentru clasa a IX-a la limba și literatura română. Noua programă școlară, pusă în dezbatere publică, a lansat dezbateri aprinse în mediul online. Programa de clasa a IX-a pusă în dezbatere până în data de 13 decembrie ar trebui să fie folosită de profesori ca ghidaj la clasă pentru predare în cazul elevilor care acum sunt în ultimul an de gimnaziu, în clasa a VIII-a.
Sunt sesizate aspecte care scot din zona de confort profesorul
Profesoara de limba şi literatura română, din cadrul Colegiului Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, Florentina Ghita, a analizat şi ea structura noii programe şcolare şi a oferit pentru Graiul Maramureşului un punct de vedere bine documentat şi obiectiv.
„E cunoscut faptul că schimbarea aduce cu sine progresul. Atunci întoarcerea la vechile modele cum poate fi privită? La o primă lectură a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în plin proces de transparență, impresia este că, în ceea ce privește conținuturile, acestea seamănă izbitor cu materia parcursă de generația noastră în liceu, cu 30 de ani în urmă. Pentru profesorii cu experiență didactică mai îndelungată poate părea o întoarcere nostalgică la un trecut cu tot ce aducea el bun la acea vreme: lectură asiduă, studiu sistematic, receptare critică multiplă etc. A doua lectură, însă, aduce pe tapet aspecte care scot din zona de confort atât profesorul cu vechime la catedră, cât și pe cel care își începe abia acum cariera didactică, astfel încât o trecere în revistă a compartimentelor acestei mult așteptate programe își dovedește utilitatea. Structurată pe componentele specifice unui astfel de document ordonator, ca parte integrantă a curriculumului național, ea corespunde atât Profilului de formare al absolventului, cât și Cadrului european pentru studiul literaturii în învățământul secundar, stabilind cu claritate competențele generale, cele specifice, propunând exemple interesante de activități de învățare, conținuturi ce vor fi parcurse diacronic și sugestii metodologice pertinente”, punctează prof. dr. Florentina Ghita care a exemplificat şi activităţile propuse pentru dobândirea competenţelor necesare.
„Câteva dintre activitățile propuse pentru prima competență ̶ de receptare a formelor literare în dinamica lor ̶ vizează prezentarea unei personalități prin raportarea la diverse surse istorice, literare, culturale; compararea unei secvențe de text cu o creație vizuală/plastică/muzicală aparținând aceleiași perioade; elaborarea unor proiecte de grup despre reprezentarea unei teme în limbaje artistice diferite (literatură, sculptură, cinematografie etc.) pentru a demonstra înțelegerea unei realități istorice; fișe de observație pentru identificarea elementelor de construcție a textului care contribuie la crearea atmosferei epocii; prezentări multimedia sub forma unui produs digital pentru a expune propria interpretare a unui tip de text studiat. A doua competență – de integrare a fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale – presupune activități de învățare de tipul creării unui breviar de termeni-cheie care exprimă valori, atitudini, trăsături identitare în variatele tipuri de texte analizate; elaborarea unei cronologii susținute cu exemple din texte literare, nonliterare sau de graniță, aparținând epocilor comparate, pentru a evidenția evoluția stilistică, tematică și de viziune etc. Cea de a treia competență – vizând valorificarea resurselor limbii ̶ poate fi atinsă prin exerciții de identificare a schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului, de stabilire a etimologiei unor termeni, de identificare a raporturilor sintactice în diferite forme de comunicare scrisă, de elaborare a unui răspuns critic etc.”
Elementul de noutate al programei: conținuturile grupate în două domenii: literatură și limbă română
Potrivit profesoarei de la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, „elementul de noutate al programei îl reprezintă, de departe, conținuturile grupate în două domenii: literatură și limbă română. Acestea provoacă profesorul și elevul la parcurgerea materiei pe trei niveluri de înțelegere: context cultural-istoric, curent literar/ideologie culturală, genuri și specii literare. Puse în relație directă cu competențele vizate, conținuturile învățării atrag atenția prin criteriul ordonator care le structurează, mai precis cel diacronic, aspect pozitiv care permite elevului formarea unui tablou complex și coerent al fenomenelor literare în evoluția lor, de la primele încercări din zorii literaturii române și până la speciile consacrate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Firească este și maniera de abordare a conținuturilor dinspre creațiile folclorice (legenda, basmul popular etc.), fundamente ale oricărei culturi, spre apariția primelor instituții ale scrisului în perioada de manifestare a umanismului românesc, a tipăriturilor și a traducerilor în limba română, urmată de afirmarea identității naționale sub influența ideilor iluministe ale Școlii Ardelene. Sunt vizate, de asemenea, primele instituții culturale la începutul veacului al XIX-lea, în special gruparea „Dacia literară”, în contextul manifestării romantismului pașoptist. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul propagării curentului realist, sunt supuse atenției specii precum romanul și comedia. Un loc aparte îl ocupă societatea Junimea și revista „Convorbiri literare”, elemente de conținut cărora, în programa pentru profilul umanist, li se asociază studiul critic. Ca specii literare, programa abordează poezia de dragoste și cea de inspirație istorică, nuvela romantică și cea realistă, basmul cult, schița, iar ca literatură de graniță propune memorialul de călătorie. Ceea ce aduce în plus programa de profil umanist, prin conținuturile marcate cu asterisc proprii specializării Filologie, sunt funcțiile portretului literar, studiul a două cronici sau letopisețe, o epopee, un text aparținând unui călător străin în Țările Române, o povestire, un text memorialistic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și două comedii ale unor autori diferiți, spre deosebire de o singură creație dramatică din aceeași specie, la profilul real”.
După o absență de 16 ani în programa de liceu de clasa a IX-a au fost reintroduse elemente de gramatică, de frazare și propoziții: predicativă și subiectivă, la subcapitolul construcția textului.
„În privința celui de-al doilea domeniu de conținut, Limba română, noua programă propune un demers integrator al noțiunilor de limbă în contextul extins al fenomenului cultural-istoric în spațiul românesc, fapt ce înlesnește demersul didactic, orientându-l de la etnogeneza și originea latină a limbii române, spre primele forme scrise, tipurile de alfabet utilizate și straturile lexicale ale limbii. Cei de la filologie vor studia și ediții de text vechi (tipărituri, manuscrise etc.). Programa acordă atenție încadrării limbii identitare în marea familie a limbilor romanice, particularităților dialectale, subdialectale și graiurilor limbii române, recomandarea fiind ca toate aceste noțiuni de istorie a limbii să fie abordate narativ. Sunt avute în vedere instrumentele normative, programa pentru profil umanist insistând, în plus, asupra tipurilor de dicționare (tezaur, multilingve, specializate etc.). Ca reper de continuitate față de programa de clasa a VIII-a, se vor studia, în cadrul elementelor de construcție a textului, raporturile sintactice în frază și două tipuri de subordonate: subiectiva și predicativa. În plus, cei de la filologie vor aborda relațiile semantice complexe: hiponimia și hiperonimia. Seria conținuturilor pentru clasa a IX-a se încheie cu formele și strategiile de comunicare scrisă și orală, utile atât în monitorizarea redactării, cât și în organizarea discursului oral și a răspunsului critic”, a mai punctat prof. dr. Florentina Ghita.
„O radiografiere atentă a paginilor noii programe permite sesizarea unei viziuni noi”
Sugestiile metodologice vor contribui la un proces de predare mai dinamic din partea profesorului, iar elevii vor fi provocaţi la „o călătorie” în timp.
„Sugestiile metodologice oferă profesorului pârghii moderne și strategii interactive care să facă demersul didactic mai atractiv pentru adolescenți. Se propun abordări de tipul hărților conceptuale privind specificul unei epoci, proiecte de grup care evidențiază raportul dintre contextul literar al perioadei luate spre analiză și alte arte, eseuri prin care elevii interpretează relația dintre ideologia unei epoci și formele artistice specifice, jurnalul imersiv care surprinde «din interior» spiritul unui veac (de exemplu, «Pagini din jurnalul unui poet romantic»), jurnalul de reflecție prin care se compară valori din epoci diferite și se formulează reflecții personale asupra modului în care aceste valori ale alterității pot fi recunoscute în prezent. Programa de profil umanist propune, în plus, exerciții de consultare a unor atlase și hărți lingvistice românești.
Ca formă de evaluare sumativă, se recomandă ca, la finalul anului școlar, elevii să elaboreze, îndrumați de profesori, proiecte cu tema «Oameni ai timpului lor», având posibilitatea să opteze dintr-o listă de personalități reprezentative pentru epocile studiate (Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, V. Alecsandri, I. L. Caragiale, I. Creangă etc.), cu mențiunea că se vor folosi, pentru toate sursele utilizate, tehnici de citare conform normelor în vigoare.
În concluzie, o radiografiere atentă a paginilor noii programe puse în transparență în această perioadă permite sesizarea unei viziuni noi, a unei maniere de abordare moderne pe fondul unor conținuturi ce vizează perioada veche și premodernă a literaturii. Această perspectivă va oferi elevilor noștri șansa ca ̶ în ciuda textelor mai puțin abordabile pentru ei ̶ să ancoreze valorile prezentului pe fundamentul solid al trecutului și să conștientizeze modul evolutiv în care literatura noastră a traversat epocile, parcurgând o interesantă călătorie în timp”.
